Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a început, începând cu 1 ianuarie 2026, inițiativa intitulată „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
Reprezentanții instituției au anunțat că fiecare zi a anului va oferi ocazia de a explora fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități de marcă, fapte cotidiene documentate în presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu care ilustrează, în mod discret, dar convingător, povestea trecutului local. Proiectul se va concentra în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră de transformări profunde pentru Constanța, care a evoluat de la un oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, alte epoci vor fi de asemenea incluse, având în vedere că istoria acestei regiuni se întinde pe un interval de timp remarcabil, începând din preistorie până în prezent.
Ascensiunea turismului pe litoralul românesc
La doar patru ani după integrarea Dobrogei în România, plajele de pe litoral au început să fie invadate de sute de vizitatori, în ciuda dificultăților de transport de la București la Constanța. Turiștii, denumiți „turiști de plăcere” sau „plaisir-işti”, nu erau descurajați de cele două zile de călătorie și veneau în vechiul Kiustendge pentru a se bucura de băile de mare. Creșterea numărului de turiști, împreună cu construcția unui port modern, a determinat Primăria Constanței să caute un nou amplasament pentru băi.
Înființarea Plajei de la Vii
Astfel, în 1883, a fost creată Plaja de la Vii, situată la aproximativ 3 kilometri de port. Aceasta era amplasată la baza malului abrupt al Văii Portului, aproape de actuala Gară, în zona cunoscută astăzi ca Abator (Poarta 5 Port Constanța). Numele plajei provine din apropierea unei zone verzi, plină de grădini și plantații de viță de vie. În acea perioadă, în zonă existau doar câteva clădiri, printre care Fabrica de Bere Gruber, Casa Beiului și plăcintăria căpitanului Creangă, fiul lui Ion Creangă.
Legătura feroviară cu Plaja de la Vii
Primăria Constanța a construit o cale ferată care conecta orașul cu Plaja, utilizând un “tren de plăcere, cu viteză de promenadă”. În 1886, cu un an înainte de inaugurarea Statuii lui Ovidiu, tânărul ziarist Barbu Ștefănescu Delavrancea a vizitat Constanța pentru câteva zile. Misiunea sa, în calitate de ziarist la Românul, era să adune informații despre amplasarea viitoarei statui a poetului latin. Delavrancea a relatat că statuia realizată de artistul italian Ettore Ferari se afla într-un depozit din port, deoarece taxa vamală nu fusese achitată. De asemenea, el a investigat disputa dintre Mihail Kogălniceanu, care dorea amplasarea statuii lui Ovidiu pe Bulevardul Elisabeta, la malul mării, și Remus Opreanu, care susținea instalarea acesteia în Piața Independenței. În final, Opreanu a câștigat disputa, având ideea inițială a unei statui a lui Naso în Constanța.
Vizitele lui Delavrancea la Plaja de la Vii
Delavrancea a profitat de ocazie pentru a vizita frecvent Plaja de la Vii. Într-unul din articolele sale, el descria această locație, evidențiind farmecul și atmosfera acesteia.
Despărțirea pe sexe a plajei
La capătul scării plajei se află două căi: la stânga se găsesc băile doamnelor, iar la dreapta, băile domnilor. De ce doamnele au acces la stânga și nu bărbații? Se spune că aceasta este direcția inimii. Această separare, deloc întâlnită în alte țări, ridică întrebări. Este vorba despre un mister oriental sau despre o frică tradițională, moștenită din vremea lui Ovidiu, care ar fi fost exilat la Tomis pentru că a surprins-o pe împărăteasa Romei, Livia, în toată splendoarea ei?
Delavrancea a exprimat indignarea față de această separare pe sexe a plajei. În ciuda acestui detaliu, mulți marinari aflați pe vasele din rada Portului nu păreau deranjați. Totuși, mai multe doamne au sesizat Primăria, reclamând că bărci de marinari se apropie de plajă, iar mulți mateloți se aruncau în apă pentru a se apropia de doamnele pudice, admirându-le formele, deși acestea erau îmbrăcate până la gât.
Distracția turiștilor
Călătoria cu trenul de la Constanța către plaja de la Vii era o adevărată atracție pentru turiști. În 1898, o publicație menționa: „Turiștii se bucură să facă o plimbare cu trenul de două ori pe zi la Vii, unde se află băile. O baie, incluzând costul transportului, nu depășește 1 leu, iar bacșișul este de 10 bani.”
Declinul plajei de la Vii
Plaja de la Vii a fost principala destinație a Constanței la sfârșitul secolului XIX, însă, odată cu modernizarea Portului și construcția unei stații de petrol în apropiere, aceasta a devenit poluată. Așa a pierdut competiția cu noile plaje mai accesibile din oraș, precum Duduia, Trei Papuci, Tataia și, bineînțeles, plajele stațiunii Mamaia. În cele din urmă, plaja a dispărut, înghițită de lucrările edilitare și de expansiunea portuară a unui oraș în plină dezvoltare. Totuși, povestea sa a rămas vie în amintire.
