Președinta Înaltei Curți respinge afirmațiile lui Kelemen Hunor: Declarațiile nu reflectă adevărul.

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Reacția Șefei ÎCCJ la Acuzațiile lui Kelemen Hunor

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins cu fermitate afirmațiile liderului UDMR, Kelemen Hunor, care a sugerat că ar fi existat un acord în coaliție și discuții cu magistrații privind modificarea legislativă a pensiilor magistraților. Aceasta a subliniat că ÎCCJ nu a validat și nu a exprimat niciun fel de acord asupra proiectului de lege menționat, precizând că declarațiile recente, inclusiv cele ale domnului Hunor, care sugerează o acceptare din partea instanței, sunt false și pot afecta încrederea publicului în independența justiției.

Înalta Curte a reamintit că, conform Constituției și legislației în vigoare, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative. Consultările informale nu pot fi interpretate ca un acord instituțional sau o validare a unui proiect de lege. De asemenea, ÎCCJ a respins constant orice inițiativă legislativă care ar putea submina statutul sau independența judecătorilor, considerând că atribuirea unui rol de „consilier legislativ” al Guvernului sau Parlamentului instanței supreme reprezintă o distorsionare gravă a ordinii constituționale și o încălcare a principiului separației puterilor în stat.

Înalta Curte de Casație și Justiție a reafirmat că nu va renunța niciodată la rolul său constituțional, iar magistrații din România trebuie să fie convinși că independența lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice, conform declarațiilor Lia Savonea.

Declarațiile lui Kelemen Hunor

Într-o intervenție recentă, Kelemen Hunor a fost întrebat dacă PSD a devenit avocatul magistraților în contextul reducerii pensiilor acestora. El a răspuns că îi este greu să se pronunțe, având în vedere că, în momentul în care proiectul a fost discutat în coaliție și apoi a ajuns pe agenda guvernului și în Parlament, toți membrii au fost de acord cu varianta propusă de Guvern. Aceasta include creșterea vârstei de pensionare, vechimea de 35 de ani și 70% din venitul net ca bază pentru pensie, precum și o perioadă de tranziție de 10 ani.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *