Reexaminarea Legii privind gestionarea fondurilor europene
Președintele României, Nicușor Dan, a înaintat Parlamentului o solicitare de reexaminare a Legii care aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2025. Această ordonanță vizează implementarea unor măsuri în gestionarea fondurilor europene nerambursabile și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2021, care reglementează gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada 2021-2027, alocate României din diverse fonduri europene, inclusiv Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european Plus.
Cererea de reexaminare a fost adresată Domnului Mircea Abrudean, Președintele Senatului, și se bazează pe articolul 77 alineatul (2) din Constituția României. Legea a fost transmisă pentru promulgare pe 24 decembrie 2025, fără modificări, și include reglementări referitoare la utilizarea fondurilor de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în special pentru cheltuielile aferente proiectelor menționate în anexa OUG nr. 9/2025, în cazul în care există suspiciuni de fraudă.
Probleme legislative și constituționale
Analizând parcursul legislativ al legii și comparând formele acesteia de la inițiere până la adoptare, s-a constatat că legea transmisă contravine prevederilor constituționale referitoare la principiul bicameralismului. Aceasta necesită o nouă evaluare din partea Parlamentului, având în vedere că ambele Camere trebuie să își exercite rolul deliberativ conform competențelor stabilite de Constituție.
Curtea Constituțională a subliniat că principiul bicameralismului impune ca legea adoptată de Camera decizională să rămână în limita reglementării stabilite de inițiativa legislativă. De asemenea, a identificat două criterii cumulative pentru a stabili încălcarea acestui principiu: existența unor diferențe semnificative între formele adoptate de cele două Camere și o configurație diferită a acestora. Astfel, Camera decizională nu poate modifica substanțial obiectul de reglementare al inițiativei legislative, pentru a nu devia de la scopul urmărit de inițiator.
Propunerea legislativă privind gestionarea fondurilor europene
O propunere legislativă, intitulată „Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile”, a fost înregistrată pentru dezbatere la Senat pe 12 septembrie 2025. Aceasta a fost prezentată în Biroul permanent al Senatului pe 15 septembrie 2025, având ca obiectiv aprobarea OUG nr. 45/2025 fără modificări sau completări.
Conform expunerii de motive, propunerea a avut ca scop asigurarea alocării unor resurse financiare semnificative pentru România, în cadrul Politicii de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027. Astfel, se estimează că România va primi aproximativ 30,98 miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile, la care se adaugă circa 15,46 miliarde de euro din cofinanțare. Se urmărește facilitarea accesului la fonduri externe într-un cadru predictibil, având în vedere că programele aprobate pentru această perioadă prevăd investiții de importanță strategică pentru țară, iar procedurile de accesare și implementare trebuie să fie adaptate nevoilor beneficiarilor.
Adoptarea legii de către Senat și Cameră
Pe 6 octombrie 2025, Senatul a adoptat „Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile”, aprobând OUG nr. 45/2025 fără modificări. Forma legii adoptate a fost prezentată Biroului permanent al Camerei Deputaților pe 13 octombrie 2025, iar după avizare și dezbatere, a fost adoptată pe 17 decembrie 2025, cu patru amendamente admise, conform Raportului Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.
Modificările aduse de Camera Deputaților au fost semnificative, contrar formei inițiale și celei adoptate de Senat. Au fost admise patru amendamente, care au inclus modificarea titlului legii și transformarea articolului unic, prin care se aprobă OUG nr. 45/2025, în Art. I. De asemenea, au fost introduse două noi articole: Art. II, care modifică OUG nr. 133/2021, și Art. III, care reglementează utilizarea unor sume prevăzute de OUG nr. 9/2025, permițând efectuarea unor plăți în contextul sesizărilor de fraudă, restructurând astfel conținutul legii dintr-un articol unic în trei articole distincte.
În ceea ce privește Art. I din legea reexaminată, se menține soluția adoptată de Senat, respectiv aprobarea OUG nr. 45/2025 fără modificări. Totuși, Art. II a suferit o schimbare esențială la Camera decizională, prin adoptarea unor noi prevederi care nu fuseseră considerate de Senat, ceea ce ridică întrebări privind respectarea principiului bicameralismului.
Modificări legislative importante pentru gestionarea fondurilor europene
Camera Deputaților a adus modificări semnificative Ordonanței de urgență nr. 133/2021, prin completarea articolului 15 cu un nou alineat, alineatul (11). Această modificare autorizează Autoritatea de Management pentru Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027 să încheie acte adiționale și să emită ordine de modificare pentru proiectele de infrastructură publică în domeniul apei și apei uzate, care sunt etapizate din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014–2020.
Noua reglementare introduce o soluție de ajustare a prețurilor în devize, conform unei metodologii care urmează a fi aprobată prin hotărârea Guvernului. Această intervenție legislativă are un caracter normativ distinct și vizează un alt act normativ, configurând astfel un mecanism administrativ-financiar care nu a fost supus dezbaterii și votului în Senat.
Potrivit acestui alineat, Autoritatea de Management va putea încheia acte adiționale cu acordul părților la contractele de finanțare, având posibilitatea de a emite ordine de modificare și/sau completare a ordinelor de finanțare pentru proiectele menționate, în limitele stabilite anterior. Ajustările de prețuri se vor face conform legislației în vigoare, la propunerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
De asemenea, Camera Deputaților a introduc un nou articol, Art. III, care permite utilizarea sumelor prevăzute în Ordonanța de urgență nr. 9/2025 pentru plata cheltuielilor solicitate de beneficiarii proiectelor de extindere și modernizare a rețelelor de transport și distribuție a gazelor naturale, în cazul în care a fost formulată o sesizare de fraudă. Aceste sume pot fi achitate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene până la începerea acțiunii penale.
Modificările aduse nu sunt doar corelări tehnice, ci reprezintă o opțiune legislativă distinctă, având un impact considerabil asupra regimului cheltuielilor și controlului antifraudă, extinzând domeniul de aplicare al legii reexaminate dincolo de aprobarea Ordonanței nr. 45/2025.
OUG nr. 45/2025 și Contextul Legislativ
Ordonanța de urgență nr. 45/2025 nu stabilește o conexiune cu Politica de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027, ci propune o nouă soluție legislativă referitoare la diverse tipuri de contracte și proiecte, finanțate printr-un alt program. Această necesitate este justificată în expunerea de motive a OUG nr. 9/2025, care menționează că, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM), Axa prioritară 8 – Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale, OS 8.2, au fost finanțate 25 de proiecte pentru dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale. Până la 31 decembrie 2023, au fost finalizate 7 dintre aceste proiecte. Consultările cu DG Regio pentru cele 18 proiecte rămase sunt în curs de desfășurare, având în vedere etapizarea și finanțarea din Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027 (PDD).
Finanțarea Proiectelor Rămase
În consecință, a fost adoptată OUG nr. 9/06.03.2025, care prevede finanțarea celor 18 proiecte pentru finalizarea integrală prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, utilizând Fondul pentru mediu, până la 31 decembrie 2026. Aceste proiecte vor permite realizarea a aproximativ 839,6 km de rețele inteligente de transport și distribuție a gazelor naturale, beneficiind aproximativ 71.528 de persoane, conform anexei ordonanței de urgență.
Aspecte Legale și Evaluarea Proiectului
Motivarea amendamentului este parțial incompletă, preluând dispozițiile OUG nr. 40/2015, art. 9, litera j), care stabilește că în bugetele ordonatorilor principali de credite se includ sumele necesare pentru cheltuielile solicitate de beneficiari, inclusiv cele pentru care a fost formulată o sesizare de fraudă, plățile fiind posibile până la inițierea acțiunii penale.
Deși se recunoaște necesitatea unei soluții legislative pentru acest tip de contracte și proiecte, se subliniază că noua reglementare nu poate fi implementată fără evaluarea sa în plenul Senatului. Curtea Constituțională a creat o doctrină referitoare la bicameralism, subliniind importanța dezbaterii în ambele Camere ale Parlamentului. Constituția interzice adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără dezbaterea prealabilă în cealaltă Cameră. Astfel, modificările aduse de Camera decizională unei propuneri legislative trebuie să țină cont de forma și materia reglementată de prima Cameră, pentru a nu contraveni principiului bicameralismului.
Principiul bicameralismului în procesul legislativ
Se stabilesc circumstanțele în care, prin procedura parlamentară, este încălcat principiul bicameralismului. Acestea includ, pe de o parte, diferențele semnificative de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, discrepanțele semnificative între aceste forme. Întâlnirea acestor două criterii poate afecta principiul care reglează activitatea de legiferare a Parlamentului, favorizând Camera decizională și excluzând, în fapt, prima Cameră sesizată din procesul legislativ, conform deciziilor anterioare ale Curții Constituționale.
Rolul Camerei de reflecție
Curtea Constituțională a stabilit că aplicarea principiului bicameralismului nu trebuie să deturneze rolul primei Camere ca Cameră de reflecție. Este evident că acest principiu implică colaborarea dintre cele două Camere în procesul de elaborare a legilor și obligația lor de a-și exprima votul cu privire la adoptarea acestora. Bicameralismul nu necesită ca ambele Camere să adopte soluții legislative identice, ci permite modificări și dezbateri în Camera decizională asupra proiectelor inițiate de prima Cameră.
Modificările în Camera decizională
Articolul 75, alineatul (3) din Constituție, folosind termenul „decide definitiv” referitor la Camera decizională, implică faptul că inițiativa legislativă adoptată de prima Cameră trebuie să fie discutată și poate suferi modificări în a doua Cameră. Totuși, Camera decizională nu are dreptul de a schimba substanțial obiectul de reglementare și structura inițiativei legislative, pentru a nu devia de la scopul inițial stabilit de inițiator.
Limitările modificărilor legislative
Modificările și completările realizate de Camera decizională trebuie să se încadreze în materia prevăzută de inițiator și forma reglementată de prima Cameră. În caz contrar, s-ar ajunge la o situație în care doar Camera decizională ar exercita puterea legislativă, ceea ce contravine principiului bicameralismului.
Importanța colaborării între Camere
Legea este rezultatul colaborării specifice între cele două Camere, iar autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale care stipulează că o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră. În concluzie, analiza comparativă a documentelor legate de inițierea și desfășurarea procesului legislativ relevă diferențe semnificative între forma adoptată de Senat, ca primă Cameră, și cea adoptată de Camera Deputaților, ca Cameră decizională. Având în vedere aceste aspecte și jurisprudența relevantă, se impune o reanalizare a legii de către Parlament.
Reexaminarea Legii privind gestionarea fondurilor europene
Parlamentul este solicitat să reanalizeze Legea care aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2025, ce vizează instituirea unor măsuri pentru gestionarea fondurilor europene nerambursabile. Aceasta include și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2021, care se referă la gestionarea financiară a fondurilor europene destinate României pentru perioada de programare 2021-2027. Fondurile menționate provin din diverse surse, precum Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, și Fondul pentru o tranziție justă.
