Eliminarea pensiilor speciale pentru aleșii locali
Proiectul care vizează eliminarea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene nu a fost discutat în cadrul Comisiei pentru muncă a Camerei Deputaților, marți, și se preconizează că va fi adoptat tacit pe 29 martie.
Deși inițiativa legislativă a fost inclusă pe ordinea de zi a comisiei, aceasta nu a fost supusă dezbaterii și nu a primit un raport. În aceste condiții, proiectul va fi adoptat tacit pe 29 martie și va fi înaintat Senatului pentru dezbateri și vot, Camera Deputaților fiind prima instanță sesizată.
Unul dintre membrii comisiei, Sebastian Rusu, a argumentat la începutul ședinței că proiectul nu ar trebui discutat, întrucât pensiile speciale pentru primari sunt suspendate prin ordonanța cunoscută sub numele de „trenuleț” și, prin urmare, nu reprezintă o prioritate. Rusu a propus amânarea ședinței, menționând că absența convocării celorlalte comisii pe această temă face ca discuția să fie inutilă.
Președintele Comisiei de muncă, Adrian Solomon, a supus la vot suspendarea ședinței și a confirmat că proiectul va fi adoptat tacit pe 29 martie, urmând să fie trimis la Senat.
„Nu ne pronunțăm astăzi, deoarece celelalte comisii nu au fost convocate, iar pe 29 se va adopta tacit și va pleca la Senat. Suspendăm ședința, căci nu are rost să o continuăm fără prezența acestora”, a declarat Solomon după vot.
Opinie critică privind amânarea dezbaterii
Deputata USR, Cristina Prună, a exprimat nemulțumirea sa după suspendarea ședinței, subliniind că proiectul ar fi trebuit să fie adoptat, având în vedere că pensiile speciale ale primarilor sunt amânate anual prin ordonanță de urgență.
„Am venit să susțin proiectul în calitate de inițiator. Acest proiect de lege are termen de adoptare tacită și ar trebui să ajungă la Senat pe 29 martie. Astăzi ar fi fost momentul să-l discutăm și fiecare partid să-și exprime opinia. Din punctul nostru de vedere, acest proiect ar fi trebuit să treacă, nu să fie amânat. Problema este că, dacă în viitor se va forma o majoritate care să nu mai amâne aceste pensii, ele vor intra în plată, ceea ce ar agrava deficitul bugetar, un lucru inacceptabil”, a adăugat Prună.
Deputata a subliniat că, în mod inevitabil, taxele și impozitele, care sunt suportate de cetățeni, ar trebui să acopere deficitul crescut, ceea ce ar duce la o nouă majorare a impozitelor pentru a susține pensiile speciale ale primarilor, conform viziunii anterioare a Guvernului.
Proiectul pensiilor speciale pentru aleșii locali în discuție la Senat
La Senat, se discută despre un proiect care ar putea fi lăsat „la sertar” pentru o perioadă îndelungată. Reprezentanții inițiativei au declarat că vor continua să-l susțină, în condițiile în care va fi inclus pe ordinea de zi a ședințelor. Nu există motive pentru ca acest proiect să fie blocat în legislație, riscând astfel să nu intre în vigoare.
În acest context, s-au prezentat câteva date relevante: primarii și viceprimarii care au avut mandate din 1992 până la adoptarea ordonanței ar putea beneficia de o pensie specială de peste 6.200 de lei. De asemenea, în funcție de numărul de mandate, pensia maximă ar putea ajunge la 17.000 de lei, ceea ce reprezintă de șapte ori mai mult decât pensia medie din România. Aceasta situație este considerată scandalos de către inițiatori, având în vedere că ar putea contribui la creșterea datoriei publice. În prezent, România se împrumută cu un miliard de euro pe săptămână pentru a acoperi cheltuielile cu pensiile și salariile. Astfel, eliminarea pensiilor speciale pentru aleșii locali devine o necesitate urgentă, conform declarațiilor făcute de reprezentanții proiectului.
