Impactul utilizării internetului și rețelelor sociale asupra stilului de viață
Comportamentele generate de utilizarea extinsă a internetului și a rețelelor sociale au generat discuții despre soluțiile ce ar putea oferi o „evadare” benefică din rutina zilnică. Studiile sugerează că anxietatea și problemele asociate cu utilizarea excesivă a platformelor sociale (timpul îndelungat petrecut pe Facebook, Instagram, TikTok etc.) pot fi atenuate prin adoptarea unui stil de viață care include mai multe plimbări, petrecerea timpului liber în natură și dezvoltări urbane care dispun de ample spații verzi.
Regenerarea urbană și sănătatea mentală
În acest context, luxul contemporan și al viitorului nu mai este definit de căutarea numărului de like-uri sau de amici virtuali, ci de viața reală trăită într-un mediu natural, care contribuie la sănătatea fizică și psihică, având în vedere că cele două sunt interconectate. Un stil de viață sănătos, caracterizat prin mai puțin timp petrecut online și mai multe ore în mijlocul naturii, poate conduce la o speranță de viață crescută, adică la longevitate.
Medii sănătoase generează, de asemenea, prosperitate economică, iar orașele care recunosc importanța regenerării urbane și a investițiilor în spații verzi prietenoase cu oamenii au reușit să atragă noi investiții semnificative.
Exemplul Besòs River Park din Barcelona
Un exemplu relevant este Besòs River Park din Barcelona, unde s-a mizat pe promovarea activității fizice prin regenerarea malurilor râului din zona urbană. Beneficiile anuale se ridică la peste 23 milioane de euro în economii de sănătate, generate de creșterea activității fizice (plimbări, ciclism). Cele mai notabile efecte economice și de sănătate au fost obținute prin activități recreative precum mersul pe jos și ciclismul.
Regenerarea urbană în Constanța
Pe de altă parte, în municipiul Constanța, o soluție pentru revitalizarea dezvoltării urbane ar fi regenerarea terenurilor neutilizate și crearea de noi spații verzi integrate în ansambluri mixte.
Pepiniera din Lazu pentru reconversia urbană
Analizând viitoarele ansambluri mixte planificate în Constanța, se remarcă un proiect care urmărește aspectele discutate în studiile recente privind spațiile verzi, sănătatea fizică și mintală, precum și prosperitatea economică. Este vorba despre proiectul de reconversie urbană dezvoltat de compania IULIUS pe fosta platformă industrială de nord a Oil Terminal. În cadrul acestui proiect, IULIUS a înființat la Lazu prima pepinieră dendrologică privată din Dobrogea, extinsă pe aproximativ 8 hectare, adăpostind deja peste 1.100 de arbori maturi din Italia, cu obiectivul de a ajunge la aproximativ 2.000 de exemplare.
Arborii sunt aclimatizați specific pentru condițiile din Dobrogea și includ specii precum tei, arțari, stejari, carpeni, platani, castani, magnolii, cireși japonezi și altele, selectate cu atenție pentru a se adapta climatului local, contribuind astfel la crearea unui mediu plăcut, plin de umbră, culoare și textură pe o fostă platformă industrială, care se va transforma într-un ansamblu urban mixt, orientat spre comunitate și calitatea vieții.
Viitoarele zone verzi din Constanța vor acoperi aproximativ 100.000 mp, constituind una dintre cele mai extinse intervenții verzi realizate printr-un proiect privat de regenerare urbană în România. Această investiție are potențialul de a transforma Constanța într-un oraș competitiv, un model de dezvoltare care investește din ce în ce mai mult în sustenabilitate.
Infrastructura verde și beneficiile sale
Analizele și studiile din ultimii ani subliniază importanța infrastructurii verzi.
Exemple de proiecte de succes în domeniul spațiilor verzi
Compania IULIUS a creat în cadrul proiectelor sale peste 180.000 mp de parcuri și grădini urbane, dedicând până la 46% din suprafața proiectelor spațiilor verzi și plantând peste 80.000 de arbori.
Printre exemple se numără:
- Grădina Palas Iași – cu peste 1.000 de arbori și 50.000 de arbuști.
- Grădina Iulius Town Timișoara – cu peste 55.000 mp de spații verzi și mai mult de 1.400 de arbori.
- Iulius Parc Cluj-Napoca – cu aproximativ 18.000 de arbori și peste 10.000 mp de gazon.
Grădinile IULIUS sunt concepute pentru a aduce natura mai aproape de oameni, devenind zone de atracție unde relaxarea se combină cu diverse evenimente în aer liber, cum ar fi concerte, festivaluri, competiții sportive și proiecții cinematografice.
Crearea spațiilor verzi de la zero
Aceste spații au fost dezvoltate de la zero, inclusiv pe structuri complexe deasupra parcărilor subterane, având straturi de sol fertil de până la 1,8 metri și sisteme avansate de irigare. Anual, grădinile IULIUS absorb peste 75 tone de CO2, contribuind astfel la îmbunătățirea calității aerului pentru vizitatori.
Beneficiile științifice ale spațiilor verzi
Beneficiile spațiilor verzi sunt susținute științific și economic. Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, petrecerea a cel puțin 120 de minute pe săptămână în natură este asociată cu o stare de sănătate și bunăstare semnificativ mai bună. De aceea, este esențial ca spațiile verzi urbane să fie accesibile pentru a putea fi folosite frecvent.
În plus, copacii și vegetația contribuie la reducerea expunerii la poluare, căldură și zgomot, care sunt factori de risc pentru diverse afecțiuni, precum bolile cardiovasculare și diabetul. Spațiile verzi încurajează activitatea fizică, având beneficii economice cuantificabile, cum ar fi un studiu din Spania care a estimat un beneficiu economic de peste 500.000 de euro pe o perioadă de 20 de ani pentru un singur proiect de acces la spații verzi.
De asemenea, spațiile verzi contribuie la reducerea riscurilor de probleme de sănătate mintală, promovează starea de bine și susțin refacerea cognitivă. Chiar și o simplă priveliște către un spațiu verde poate aduce beneficii semnificative, nu doar vizitarea acestuia.
Impactul spațiilor verzi asupra sănătății mintale
Organizația Mondială a Sănătății a raportat că peste un miliard de oameni din întreaga lume suferă de afecțiuni de sănătate mintală, inclusiv anxietate și depresie. Aceste probleme sunt foarte comune în toate țările, afectând persoane de toate vârstele și nivelurile de venit, fiind a doua cauză principală a dizabilității pe termen lung. Prezența apei și sunetul acesteia, alături de expunerea la vegetație, pot avea un impact pozitiv asupra sănătății noastre, restaurând capacitatea de gândire creativă.
În plus, spațiile verzi publice joacă un rol important în promovarea coeziunii sociale, generând un sentiment de comunitate și facilitând interacțiunile sociale.
Problemele cu care se confruntă vârstnicii
În societatea contemporană, vârstnicii se confruntă cu o serie de dificultăți care le afectează calitatea vieții. Aceste provocări includ izolare socială, probleme de sănătate și dificultăți financiare. Este esențial să se acorde o atenție sporită acestor aspecte pentru a asigura o viață demnă și fericită seniorilor.
Izolarea socială
Mulți vârstnici trăiesc singuri, ceea ce îi face vulnerabili la sentimentul de solitudine. Această izolare poate avea un impact negativ asupra sănătății mentale și fizice, crescând riscul de depresie și anxietate. Este important ca comunitatea să se implice în sprijinul acestor persoane, facilitând interacțiuni sociale și activități de grup.
Problemele de sănătate
Odată cu înaintarea în vârstă, sănătatea devine o preocupare majoră. Vârstnicii se confruntă adesea cu afecțiuni cronice care necesită îngrijire constantă și acces la servicii medicale. Este fundamental ca aceștia să beneficieze de asistență medicală adecvată și de programe de prevenție pentru a-și menține sănătatea.
Dificultățile financiare
Un alt aspect important este situația financiară a vârstnicilor. Mulți dintre ei se bazează pe pensii care nu acoperă costurile vieții, ceea ce le îngreunează accesul la servicii esențiale. Este necesară o evaluare a sistemelor de sprijin financiar pentru a asigura stabilitatea economică a seniorilor.
Concluzie
Vârstnicii merită o atenție deosebită din partea societății, iar soluțiile pentru problemele lor trebuie să fie integrate și cuprinzătoare. Prin colaborare și sprijin, putem contribui la crearea unui mediu mai prietenos și mai susținător pentru această categorie de populație.
