Un Nou Început pentru Sănătate în România
La finalul anului 2025, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, adoptă o abordare rară în discursul său oficial, caracterizată prin sinceritate și asumare, fără a căuta triumfalism. După o jumătate de an de mandat, acesta descrie un an „greu”, marcat de decizii dificile, presiune constantă și un sistem sanitar ce a funcționat timp îndelungat în condiții de blocaj. Mesajul principal este clar: în domeniul sănătății, „se poate”, chiar și într-o Românie familiarizată cu neputința administrativă.
Bilanțul prezentat de ministru nu este unul menit să impresioneze, ci o analiză detaliată a unui sistem în plin proces de restructurare. Accentul este pus pe investiții majore, reguli mai clare și pe mutarea focalizării de la improvizație la planificare pe termen lung.
Progrese în Îngrijirea Pacienților cu Arsuri
Una dintre cele mai delicate probleme rămâne cea a pacienților cu arsuri severe. Centrele de Mari Arși, care au fost mult timp o dovadă a eșecului statului, intră într-o nouă etapă. La Timișoara, investiția de 350 de milioane de lei se apropie de finalizare, în timp ce lucrările de la Târgu Mureș sunt realizate în proporție de aproximativ 80%. La Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București, proiectul este în curs de execuție. Scopul este clar: tratamentele care obligau pacienții români să călătorească în străinătate ar trebui să devină, în curând, o opțiune sigură în țară.
Proiecte Spitalicești și Finanțări Europene
Pe linia construirii de spitale noi, PNRR-ul, adesea perceput ca o promisiune fragilă, a fost renegociat pentru a proteja proiectele esențiale. Opt spitale beneficiază în continuare de finanțare prin PNRR, în timp ce alte nouă au primit fonduri europene alternative, iar primul spital a fost deja finalizat. Ritmul plăților este fără precedent: în 2025, Ministerul Sănătății a ajuns la plăți de 4,45 miliarde de lei, reprezentând peste 60% din bugetul PNRR destinat sănătății.
Schimbări în Domeniul Prevenției
Transformarea de paradigmă este evidentă și în domeniul prevenției, care a fost tratat anterior doar la nivel declarativ. Screeningul pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, extinderea screeningului neonatal și dezvoltarea îngrijirilor paliative – inclusiv la domiciliu – subliniază o politică publică concretă. De asemenea, accesul la tratamente moderne a fost extins prin introducerea a 41 de molecule noi, compensate sau gratuite, în special pentru pacienții oncologici și cei cu boli rare.
Relansarea Producției de Medicamente
Un alt obiectiv strategic este relansarea producției de medicamente în România. Investiția de la Antibiotice Iași, în valoare de peste 370 de milioane de lei, este considerată un pas esențial pentru securitatea farmaceutică, în contextul european actual marcat de crize de aprovizionare.
Intervenții Operaționale și Reformele în Sistem
La nivel operațional, ministerul a intervenit asupra programelor ce au impact direct asupra vieții pacienților. Extinderea rețelei de spitale capabile să trateze accidentele vasculare cerebrale, majorarea bugetelor pentru ATI și lansarea unor programe noi – precum AP-STOMA sau AP-ROBOTICA – sunt încercări de a corecta inechitățile istorice din sistem.
Reformele cele mai sensibile se referă la reguli și transparență. Concursurile pentru manageri și șefi de secție au fost reorganizate pe baza unor criterii de performanță măsurabilă, iar managerii sunt obligați, începând din octombrie, să publice rapoarte periodice de activitate. Într-un sistem adesea opac, această deschidere poate reprezenta un test real al rezistenței.
Rolul Ambulatoriului în Sănătate
Ambulatoriul, o zonă neglijată timp de mulți ani, devine acum esențial. Cu un program extins, birocrație redusă, finanțare ajustată și investiții prin PNRR, ambulatoriul se transformă într-un filtru crucial pentru prevenție și diagnostic precoce.
Reforma Secțiilor ATI: Un Nou Pas în Organizația Spitalelor
Reforma organizării secțiilor de terapie intensivă (ATI) urmărește stabilirea unor reguli clare, clasificări funcționale și formarea unor echipe multidisciplinare, consolidând astfel un mandat axat pe structură și predictibilitate. Această inițiativă are ca scop clar degrevarea spitalelor de urgență, printr-o organizare mai eficientă a resurselor și a personalului medical.
Mesajul lui Alexandru Rogobete
În final, Alexandru Rogobete optează pentru o abordare modestă, evitând proclamarea unei victorii imediate. El recunoaște greșelile anterioare, își asumă limitele și subliniază importanța direcției corecte, mai presus de bilanțurile de etapă. Mesajul său pentru profesioniștii din domeniul sănătății este unul de apreciere, dar și de avertizare: schimbarea a început, iar anul următor se preconizează a fi crucial.
Provocările Viitoare
După un 2025 plin de provocări, întrebarea nu mai este dacă „se poate”, ci dacă ritmul și coerența reformelor vor putea fi susținute într-un sistem care, pentru o perioadă îndelungată, a fost obișnuit să reziste schimbărilor. Această tranziție necesită angajament și colaborare din partea tuturor actorilor din domeniul sănătății.
