Deficitul bugetar al României în 2025
România a finalizat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a aproximativ 146 miliarde de lei, conform informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor. Acest deficit este inferior celui din 2024, când a atins 8,64% din PIB. De asemenea, nivelul de 7,65% este sub obiectivul de 8,4% stabilit de Guvern în relația cu Comisia Europeană, în toamna anului precedent.
Cauzele reducerii deficitului
Ministerul Finanțelor a subliniat că această îmbunătățire a fost posibilă datorită creșterii veniturilor provenite din taxe și impozite, precum și a unor măsuri administrative menite să controleze cheltuielile, implementate în special în a doua parte a anului.
Finanțarea investițiilor publice
Una dintre cele mai semnificative modificări din 2025 a fost modul în care au fost finanțate investițiile publice. O parte considerabilă din proiectele planificate să fie finanțate prin împrumuturi a fost transferată către granturi din PNRR, ceea ce înseamnă utilizarea de fonduri europene nerambursabile. Astfel, statul a beneficiat de mai multe fonduri „gratis” de la Uniunea Europeană și a redus volumul împrumuturilor, având în vedere că sumele primite de la UE au atins un nivel record de 75,9 miliarde de lei.
Impactul asupra deficitului
Ministrul Finanțelor a menționat că această strategie a fost crucială pentru diminuarea deficitului și menținerea stabilității economice. El a declarat: „Am reușit să inversăm structura finanțării investițiilor prin creșterea ponderii celor finanțate din fonduri europene comparativ cu cele din fonduri naționale. Această realizare se datorează măsurilor administrative stricte implementate în a doua parte a anului și renegocierii PNRR, prin care am redirecționat o serie de proiecte din componenta de împrumut în cea de grant.”
Controlul cheltuielilor
Ministrul a subliniat că, fără un control riguros al cheltuielilor în ultimele luni ale anului, România ar fi putut să nu îndeplinească obiectivul de deficit stabilit cu Comisia Europeană. „Fără acest efort colectiv și fără monitorizarea strictă a cheltuielilor, am fi riscat să nu atingem ținta de deficit de 8,4%, ceea ce ar fi pus în pericol stabilitatea economică a țării. Am reușit să reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume record pentru investiții și onorând angajamentele salariale în sectoare esențiale precum sănătatea”, a adăugat acesta.
Cresterea veniturilor bugetare
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au atins 662,7 miliarde de lei în 2025, înregistrând o creștere de 15,3% față de anul anterior. Ministerul Finanțelor a raportat că statul a încasat mai mulți bani din aproape toate sursele importante. Impozitul pe salarii și venituri a generat aproape 59 de miliarde de lei, cu o creștere de aproape 20% față de 2024. Această creștere a fost influențată de majorarea impozitului pe dividende și de eliminarea unor facilități fiscale pentru anumite sectoare. Contribuțiile de asigurări sociale, destinate pensiilor și sănătății, au depășit 208 miliarde de lei, în creștere cu aproape 10%, în urma eliminării unor scutiri de la plata CASS și a unei conformări mai bune la plată.
Bani la buget
Bugetul a înregistrat aproape 134 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 10% față de anul precedent. Ministerul a anunțat că digitalizarea prin e-Factura și ajustările privind cotele de TVA au început să ofere rezultate vizibile, în special în a doua parte a anului. Impozitul pe profit a crescut cu 14%, atingând 41 de miliarde de lei, iar accizele au depășit 48 de miliarde de lei, fiind susținute de consumul intern.
Investiții la nivel istoric
În 2025, cheltuielile pentru investiții au fost de 138,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere de aproape 16% comparativ cu 2024. Aceasta reprezintă unul dintre cele mai ridicate niveluri de investiții publice din istoria recentă a României. Peste 56% din aceste investiții au fost finanțate prin fonduri europene și PNRR. Restul fondurilor a fost direcționat către programe naționale, cum ar fi Anghel Saligny și PNDL, către investiții locale, dar și către achiziții pentru armată și alte proiecte strategice. Cheltuielile totale pentru proiectele finanțate din fonduri europene, inclusiv subvențiile pentru agricultură, au depășit 90 de miliarde de lei.
Cheltuielile totale pentru proiecte
Cheltuielile totale ale statului au fost de 808,7 miliarde de lei. O parte semnificativă din presiunea asupra bugetului a fost generată de costurile cu dobânzile, care au ajuns la 50,5 miliarde de lei. Nazare a explicat că aceste costuri sunt rezultatul deficitelor mari din anii anteriori: „Într-un context fiscal-bugetar complicat, marcat de presiuni semnificative generate de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a deficitelor ridicate din anii anteriori, am reușit să consolidăm veniturile bugetare și să reducem cheltuielile de funcționare ale statului.”
Cheltuielile cu salariile
Cheltuielile de personal au fost de 167,7 miliarde de lei, însă ponderea acestora în PIB a scăzut, de la 9,36% în 2024 la 8,78% în 2025, ceea ce sugerează o temperare a ritmului de creștere a aparatului bugetar.
