Senatorul Silviu Coșa avertizează asupra direcției fiscale a României
Senatorul liberal Silviu Coșa a tras un semnal de alarmă cu privire la politica fiscală a României, subliniind că stabilitatea bugetară nu reprezintă doar un indicator pentru rapoartele internaționale, ci este esențială pentru fiecare cetățean și pentru investițiile în infrastructură.
Într-o declarație recentă, senatorul din Constanța a abordat costurile semnificative pe care statul român le suportă pentru a plăti dobânzile datoriei publice, avertizând că cererile din partea PSD de alocare a fondurilor ar putea complica și mai mult situația creditării.
Impactul stabilității bugetare asupra vieții de zi cu zi
Silviu Coșa a explicat că echilibrul bugetar are un efect direct asupra costului vieții. O economie instabilă determină creșterea dobânzilor, afectând atât persoanele fizice, cât și administrațiile locale.
„Avem nevoie de stabilitate bugetară pentru dobânda la creditul ipotecar, pentru suma pe care primăriile o plătesc atunci când se împrumută și pentru banii disponibili pentru spitale, autostrăzi și școli”, a subliniat senatorul.
Cifre alarmante privind datoria publică
Conform informațiilor prezentate de Coșa, România se confruntă cu o presiune financiară considerabilă:
- 50–60 de miliarde de lei anual: Suma cheltuită de stat doar pentru dobânzile datoriei publice.
- Comparație relevantă: Această sumă anuală este aproximativ echivalentă cu întreaga alocare pentru programul de investiții Anghel Saligny pe o perioadă de 10 ani.
Senatorul a criticat abordarea partenerilor din coaliție, afirmând că „satisfacerea tuturor cererilor PSD pentru alocarea nechibzuită a banului public va conduce la noi împrumuturi”, replicând un model economic care, în opinia sa, a eșuat în trecut.
Riscurile unui „dezmăț bugetar”
Silviu Coșa a avertizat că, în cazul în care cheltuielile publice devin incontrolabile, cetățenii vor fi cei care vor suporta costurile, fără a beneficia de pe urma creșterii economice sau a investițiilor.
„Dacă dezmățul bugetar devine parte a politicii publice, populația, care deja a suportat costurile, nu va mai avea parte de beneficiile”, a concluzionat acesta, pledând pentru o gestionare responsabilă și prudentă a finanțelor țării până în 2026.
