Participarea României la Summitul NATO de la Ankara
În cadrul Summitului NATO desfășurat la Ankara, delegația Ministerului Apărării Naționale, condusă de ministrul Radu Miruță, a fost prezentă la Forumul Industriei de Apărare, pe data de 7 iulie. Acest eveniment a inclus diverse ceremonii de semnare a memorandumurilor de înțelegere pentru proiecte de cooperare multinațională, conform unui comunicat oficial.
Inițiative și proiecte în domeniul apărării
Deschiderea lucrărilor a fost marcată de prezentarea programului iAFSC – Alliance Future Surveillance and Control (GlobalEye), o platformă destinată avertizării timpurii a NATO, la care România s-a alăturat. În cadrul forumului, ministrul apărării naționale a participat la semnarea a două memorandumuri de înțelegere pentru proiecte esențiale în domeniul apărării aeriene și antirachetă. Acestea vizează dezvoltarea capacităților de apărare aeriană împotriva amenințărilor de altitudine joasă și capacitățile pasive de supraveghere aeriană, având ca scop facilitarea cooperării între Aliați pentru achiziția comună de capabilități IAMD.
Proiecte de pregătire a piloților
De asemenea, ministrul a semnat un memorandum actualizat referitor la proiectul NATO Flight Training Europe/NFTE, care include acum și participarea Franței, Finlandei și Suediei. Acest program se concentrează pe pregătirea piloților pentru avioane de vânătoare, elicoptere și drone, în conformitate cu inițiativa NATO Drone Edge.
Coaliții de achiziții și inițiative de colaborare
În cadrul NSDIF, au fost anunțate Coalițiile de achiziții, iar șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a semnat Declarația cadru de aderare, care va sprijini achizițiile comune cu alți Aliați. România s-a alăturat Coaliției pentru Naval Strike Missile și Joint Strike Missile, împreună cu SUA, Marea Britanie și Norvegia.
Rolul NSDIF în industria de apărare
NSDIF, parte integrantă a Summitului NATO 2026, este un eveniment major dedicat producției, investițiilor și inovației în domeniul apărării la nivel transatlantic. Acesta a reunit oficiali de rang înalt din cadrul NATO și lideri ai industriei de apărare, având ca scop impulsionarea industriei și identificarea soluțiilor pentru provocările de securitate contemporane.
Detalii despre programul iAFSC
Programul iAFSC vizează înlocuirea flotei actuale de avioane AWACS Boeing E-3A cu o arhitectură modernă de supraveghere, integrând platforme aeriene, senzori spațiali și capabilități fără pilot. Aliații intenționează să achiziționeze împreună până la 10 aeronave Saab GlobalEye, care vor constitui viitoarea capacitate de supraveghere și control a NATO. Această decizie se bazează pe capabilitățile superioare ale sistemului GlobalEye, care poate detecta și urmări amenințări complexe, inclusiv drone, rachete balistice și de croazieră, asigurând astfel o supraveghere eficientă în domeniile aerian, maritim și terestru.
NATO Drone Edge: Un Proiect Transatlantic pentru Securitate Aeriană
Programul NATO Drone Edge continuă să se dezvolte ca o inițiativă transatlantică, coordonată la nivel european, cu participarea semnificativă a industriei americane. La acest proiect au aderat țări precum Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, România și Suedia.
Un aspect esențial al programului este alocarea a peste 40 de miliarde de dolari pentru achiziția de sisteme contra-drone în următorii 5 ani. În plus, va fi creată o platformă de tip marketplace, care va permite aliaților accesul la contractele deja încheiate de agenții NATO sau de alți parteneri pentru achiziția de sisteme C-UAS.
Un alt obiectiv important al inițiativei este creșterea de cinci ori a numărului de piloți de drone până la sfârșitul anului 2027.
Air Defence Capabilities Against Lower Level Air Threats
Programul Air Defence Capabilities Against Lower Level Air Threats se concentrează pe dezvoltarea și consolidarea capabilităților destinate combaterii amenințărilor aeriene la altitudini joase, în special a sistemelor aeriene fără pilot și a munițiilor de tip loitering. Această inițiativă vizează toate țintele care operează la altitudini sub 150 de metri.
Prin facilitarea cooperării între statele aliate, programul urmărește crearea unor soluții interoperabile pentru detectarea, identificarea și neutralizarea acestor amenințări, contribuind astfel la întărirea apărării aeriene integrate a Alianței și la sporirea rezilienței Flancului Estic.
Passive Air Surveillance Capabilities
Programul Passive Air Surveillance Capabilities are ca scop dezvoltarea capabilităților moderne de supraveghere aeriană pasivă, bazate pe senzori care pot detecta și urmări ținte aeriene fără a emite semnale proprii. Aceste sisteme completează rețeaua existentă de supraveghere aeriană, crescând capacitatea de avertizare timpurie și îmbunătățind cunoașterea situației aeriene, inclusiv în cazul aeronavelor sau dronelor cu semnătură radar redusă.
