Alegeri anticipate în 2025
În ianuarie 2025, după anularea scrutinului prezidențial, au fost organizate alegeri anticipate, desfășurate pe 4 și 18 mai 2025. În martie 2025, candidatul Călin Georgescu, considerat inițial favorit în alegerile din 2024, a fost exclus de la candidatură din cauza anchetelor penale și a deciziilor Curții Constituționale. Nicușor Dan, noul președinte, a demarat consultări pentru formarea unui guvern stabil, rezultând în desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier.
Contextul alegerilor prezidențiale din 2024
Alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 au marcat debutul unei perioade politice tumultoase în România postdecembristă. Pentru prima dată după 2004, toate cele patru rânduri de alegeri – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale – s-au desfășurat în același an, ceea ce a amplificat tensiunile politice și a radicalizat electoratul.
Criza de legitimitate a alegerilor prezidențiale
Alegerile din 2024 au avut loc într-un an electoral fără precedent, cu o mobilizare masivă a alegătorilor. Primul tur nu a avut un câștigător cu majoritate absolută, iar al doilea tur era programat pentru 8 decembrie 2024. Totuși, Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor după renumărarea voturilor și consultarea unor documente desecretizate, invocând implicarea unui actor străin care ar fi susținut candidatul Călin Georgescu. Această hotărâre a generat proteste în întreaga țară și a scos la iveală vulnerabilitățile sistemului electoral românesc. Partidele tradiționale au pledat pentru măsuri de siguranță națională, în timp ce partidele suveraniste și extremiste au acuzat o lovitură constituțională.
Sistemul electoral românesc
Conform legislației, președintele României este ales prin vot direct, universal și secret, în două tururi, dacă niciun candidat nu obține 50% + 1 din voturi în primul tur. Mandatul președintelui durează cinci ani, cu posibilitatea a două mandate consecutive sau non-consecutive. Candidaturile sunt acceptate doar dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători, iar un alegător poate propune mai mulți candidați. Registrul electoral, care include toți cetățenii cu drept de vot, a fost sub presiune în această perioadă, iar votul în străinătate a devenit un subiect central al controverselor.
Reluarea alegerilor și turbulențele din 2025
În 2025, campania electorală a fost marcată de instabilitate politică, cu demisii ale unor lideri precum Crin Antonescu, care a părăsit PNL, și Diana Șoșoacă, care s-a retras temporar din viața publică. De asemenea, Claudiu Târziu a părăsit AUR și a anunțat formarea unei noi formațiuni politice. Protestele și tensiunile legate de legitimitatea scrutinului au fost de asemenea evidente.
Excluderea lui Călin Georgescu
În martie 2025, Călin Georgescu a fost exclus de la candidatură, iar în locul său, liderul AUR, George Simion, a anunțat că va candida, preluând astfel baza electorală suveranistă.
Rezultatele tururilor de scrutin
În primul tur din 4 mai, George Simion a obținut 40,96% din voturi, în timp ce Nicușor Dan a acumulat 20,99%.
Turul II: Nicușor Dan câștigă alegerile
În turul II al alegerilor, desfășurat pe 18 mai, Nicușor Dan a obținut 53,6% din voturi, învingându-l pe George Simion, care a acumulat 46,4%. Ulterior, Simion a contestat rezultatul la Curtea Constituțională, invocând fraudă electorală, dar contestația a fost respinsă, validând astfel mandatul lui Dan.
Demisia lui Klaus Iohannis și presiunea politică
Criza politică prelungită a dus la demisia președintelui Klaus Iohannis, în contextul unor proceduri de suspendare inițiate de partidele din parlament. Această demisie a dus la numirea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte interimar, iar conducerea PNL a fost reorganizată. Nicușor Dan, noul președinte, a demarat consultări pentru formarea unui guvern stabil, rezultând astfel numirea lui Ilie Bolojan ca premier. Guvernul Bolojan a fost votat în Parlament într-un context economic delicat, cu discuții despre posibile creșteri ale TVA-ului, reforme fiscale și riscuri bugetare semnificative.
Fragmentarea partidelor și schimbările de lideri
Perioada 2024-2025 a fost marcată de fragmentarea politică:
- PSD a trecut prin demisia lui Marcel Ciolacu, fiind condus temporar de Sorin Grindeanu și având un congres de resetare.
- PNL s-a consolidat în jurul lui Ilie Bolojan, mizând pe revenirea centrului politic.
- USR l-a ales pe Dominic Fritz ca președinte, încercând să se repoziționeze ca o alternativă reformistă.
- AUR a experimentat plecări notabile, dar și sancțiuni legate de GDPR și discurs extrem.
- SOS România a pierdut parlamentari, iar Diana Șoșoacă a alternat între apariții publice și retrageri temporare.
Instabilitatea din Constanța
Județul Constanța a reflectat instabilitatea politică națională:
- Demisii și schimbări în conducerea PNL Constanța (Bogdan Huțucă) și PSD Constanța (Felix Stroe).
- Vizite și campanii electorale ale liderilor naționali (Crin Antonescu, Victor Ponta, Nicușor Dan).
- AUR Constanța și-a menținut influența prin conferințe și mesaje suveraniste.
- Negocieri complexe pentru alegerile locale și parlamentare, cu implicarea activă a electoratului urban și rural.
Evenimentele locale, de la sancțiuni ale partidelor la dezbateri publice privind administrația și serviciile publice, au fost un barometru al tensiunilor naționale.
2025: Stabilizare sau incertitudine?
La sfârșitul anului 2025, România a trecut printr-o perioadă de resetare politică:
- Nicușor Dan a fost ales președinte legitim.
- Guvernul stabil condus de Ilie Bolojan se confrunta cu presiune economică.
- Partidele tradiționale și cele noi erau în proces de reorganizare și redefinire.
- Constanța rămânea un teren de test pentru echilibrul politic și electoral.
Clasa politică a continuat să fie fragmentată, iar încrederea publicului a rămas fragilă. Agenda legislativă și reformele economice vor pune la încercare capacitatea liderilor de a gestiona o Românie afectată de criza electorală din 2024-2025.
