România și Obiectivele Energetice Ambițioase
România își propune să instaleze 10 GW de energie solară și eoliană până la sfârșitul acestui deceniu. În perioada următoare, accentul va fi pus și pe soluții de stocare a energiei, în special prin intermediul bateriilor și al stocării hidro, conform declarațiilor secretarului de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la o recentă conferință de specialitate.
Bușoi a subliniat necesitatea de a aborda industria europeană cu mai mult pragmatism, așa cum au solicitat lideri europeni precum președinta von der Leyen și cancelarul Merz. Direcția generală urmărită este aceea de a atinge obiectivele Net Zero și cele ale Green Deal, cu ținte intermediare stabilite pentru anul 2030. Un element central al acestei tranziții este eficiența energetică, iar Bușoi a menționat o Directivă ambițioasă discutată în cadrul mandatului anterior al Parlamentului și Consiliului European.
În ceea ce privește proiectele de eficiență energetică, oficialul a amintit două inițiative derulate prin Ministerul Energiei. Prima, finalizată recent prin PNRR, a implicat o investiție de 64 de milioane de euro în 40 de proiecte, cu termenul-limită stabilit pe 31 august. Acum, se pregătește o nouă schemă finanțată din Fondul de Modernizare, în valoare de 150 de milioane de euro, destinată întreprinderilor incluse în schema EU ETS.
Bușoi a accentuat importanța asigurării eficienței energetice și a energiei regenerabile pentru clădiri, subliniind că conceptul de clădiri cu consum de energie aproape nul (NZEB) ar trebui să fie perceput nu doar ca un standard tehnic, ci ca o transformare fundamentală a modului în care sunt proiectate, construite, renovate și utilizate clădirile. O clădire este, în esență, un consumator de energie, iar scopul NZEB este de a minimiza cererea de energie și de a acoperi cât mai mult din aceasta prin surse regenerabile.
Direcții Strategice în Energie
Reprezentantul Ministerului Energiei a reiterat obiectivele ambițioase ale României în ceea ce privește integrarea surselor de energie regenerabilă. Pe lângă hidroenergia deja existentă, care este regenerabilă, se va continua extinderea acesteia, deși s-au întâmpinat dificultăți legate de anumite proiecte contestate de ONG-uri. Cu toate acestea, legislația actuală a permis deblocarea unor cazuri, iar atenția se concentrează pe dezvoltarea energiei solare, eoliene și geotermale, ultima fiind utilizată în principal pentru termoficare.
Ministerul Energiei a sprijinit producția de electricitate din surse regenerabile prin cofinanțarea cheltuielilor de capital (CAPEX), cu un proiect în PNRR de peste 200 de milioane de euro care a vizat 30 de proiecte cofinanțate. În plus, există mai multe inițiative finanțate din Fondul de Modernizare, atât pentru autoconsum, cât și pentru producție, precum și o schemă de succes pentru contracte pentru diferență.
Investiții în Energie Regenerabilă
România va atrage fonduri de peste 3 miliarde de euro pentru următorii 15 ani, prin trei scheme diferite care oferă certitudine și garantează un preț de strike pentru investițiile în energie regenerabilă, a declarat Cristian Bușoi. El a subliniat că, în conformitate cu noua legislație adoptată în cadrul PNRR, România se angajează să utilizeze aceste tipuri de sprijin și să nu mai finanțeze o parte din investițiile inițiale.
„Acum, piața este matură, iar producția de electricitate din surse regenerabile reprezintă, în mare parte, un business case”, a adăugat secretarul de stat.
Concentrarea pe Stocarea Energiei
În acest context, Bușoi a evidențiat că autoritățile se vor axa pe dezvoltarea stocării energiei în baterii, dar și pe soluțiile hidro. „Ne vom concentra, în săptămânile și lunile următoare, pe stocare, în principal baterii, dar nu exclusiv. Stocarea hidro face parte din proiectele pe care Ministerul Energiei le va implementa în viitorul apropiat. Anunțurile vor fi făcute în curând prin viitorul Fond de Modernizare”, a explicat el.
Cel mai probabil, un Memorandum va fi prezentat în această săptămână. România s-a angajat cu peste 10 miliarde de euro în diverse programe. Deși nu toate proiectele vor fi complet implementate, este esențial să avem aceste inițiative: rețele de distribuție electrică, producție, transformarea complexului energetic Valea Jiului și contracte pentru diferență.
Planificarea Viitoare
Bușoi a precizat că mai sunt disponibile puțin peste două miliarde de euro și este necesar să se decidă asupra priorităților pentru următorii doi ani, având în vedere că proiectele trebuie finalizate până în 2030. Ultimele apeluri pentru finanțare ar trebui să înceapă cel târziu în 2028 pentru a respecta termenele limită. De asemenea, se va analiza următorul cadru financiar multianual și fondurile de coeziune, precum și viitorul Fondului de Modernizare. România face un lobby activ la Comisia Europeană, instituțiile europene și statele membre pentru asigurarea continuității acestor inițiative în următorul deceniu, cu reforme și termene mai stricte, similar cu PNRR.
Conferința AHK România
AHK România a organizat, marți, o conferință dedicată eficienței energetice, la care participă decidenți și experți din domeniu.
