Educația în România 2025: Provocări pentru tinerii din mediul rural
În România anului 2025, educația a devenit pentru mulți tineri din zonele rurale mai mult o opțiune inaccesibilă decât o prioritate. Tot mai mulți adolescenți aleg să abandoneze studiile liceale sau universitare, optând în schimb pentru școli profesionale sau, în unele cazuri, renunțând complet la educație pentru a se angaja.
Cauzele abandonului școlar
De ce se manifestă această tendință? Ce îi determină pe tinerii din zilele noastre să aleagă muncă în locul orelor de curs? Dificultățile financiare, lipsa de sprijin din partea familiei și percepția că meseria este o garanție a succesului sunt doar câteva dintre motivele complexe care îi fac pe adolescenți să se îndepărteze de educație.
Statistici relevante privind educația în Constanța
Conform datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Constanța, 19 unități de învățământ din județ au primit fonduri prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS). Printre acestea se numără Școala Gimnazială nr. 1 Poarta Albă, care oferă elevilor o masă zilnică cu diverse sandwich-uri, pentru a contribui la reducerea abandonului. În plus, Școala Gimnazială nr. 1 Rasova a implementat proiectul PNRAS-1-2022-0216, care a inclus achiziția de echipamente tehnologice și organizarea de ore remediale pentru 93 de elevi, cu scopul prevenirii abandonului școlar.
Deși aceste inițiative sunt valoroase, rata de abandon școlar în județ se menține la aproximativ 0,016%, ceea ce sugerează că, în ciuda eforturilor considerabile, provocările persistă în păstrarea elevilor în sistemul educațional.
Povestiri relevante: Tinerii confruntați cu alegeri dificile
Pentru a înțelege mai bine motivele care îi determină pe unii elevi să renunțe la educație, am discutat cu câțiva dintre ei. Aceștia ne-au împărtășit că, deși doresc să își continue studiile, sunt constrânși de factori precum sărăcia, divorțul, pierderile în familie sau problemele de sănătate, fiind nevoiți să prioritizeze supraviețuirea.
Visuri frânte de responsabilități
Carmen, o tânără care visa să urmeze Facultatea de Arte la Universitatea Ovidius din Constanța, s-a văzut nevoită să renunțe la acest vis. După divorțul părinților săi, Carmen și fratele ei au rămas cu mama, iar responsabilitățile familiale au crescut. Dificultățile financiare și problemele de sănătate ale fratelui său au determinat-o să își prioritizeze familia în detrimentul pasiunii sale pentru artă.
„Divorțul a afectat profund fratele meu. Mama lucrează, iar acum am preluat eu multe dintre responsabilități. Trebuie să mă asigur că el se simte în siguranță, renunțând astfel la propriile visuri. Am ales să fiu o soră și o fiică bună, punând deoparte pasiunea mea artistică,” a împărtășit Carmen.
Educația ca opțiune inaccesibilă
Gabriela provine dintr-o familie numeroasă și cu resurse financiare limitate. Ea a fost nevoită să abandoneze ciclul primar pentru a-și ajuta părinții:
„A fost o perioadă foarte dificilă pentru mine, dar am simțit că trebuie să contribui la bunăstarea familiei,” a declarat Gabriela, evidențiind situația precară în care se află multe familii din mediul rural.
Familia pe primul loc
Deși tatăl meu lucrează în străinătate, mama este casnică. Banii nu au putut fi împărțiți în mod egal între toți, așa că, fiind cea mai mare dintre frați, am decis să renunț la studii pentru a-i ajuta pe frații mei și pe părinți.
Când familia devine prioritate
Valentina provine dintr-o familie numeroasă și a ales să renunțe la studii pentru a susține întreținerea familiei, la fel ca verișoara sa Gabriela: „Am decis să renunț la studii pentru a le oferi ajutor. Situația noastră financiară nu ne permitea să continuăm, iar mama avea nevoie de sprijin în treburile casnice”, ne împărtășește ea.
Blocat între muncă și studii
Ionuț provine dintr-o familie defavorizată, dar nu atât de numeroasă. Tatăl său a fost diagnosticat cu o boală gravă care îl împiedică să depună efort, astfel că mama a fost nevoită să rămână acasă pentru a-l îngriji.
„Situația dificilă în care se află tatăl meu ne-a determinat să luăm o decizie radicală. Mama a rămas casnică, iar eu și fratele meu, Marian, am renunțat la studii. Am început să muncim cu ziua prin sat, luându-l pe fratele meu cu mine ca ajutor,” mărturisește Ionuț.
Munca, prioritară în fața ciclului liceal
După decesul tatălui său, Robert a reluat legătura cu mama sa, încercând să reconstruiască relația deteriorată. Totuși, presiunea financiară a devenit copleșitoare, iar el a simțit că nu mai poate continua liceul.
„Nu mai puteam să stau pe băncile școlii, știind că mama se lupta acasă să ne asigure strictul necesar. Așa că am început să muncesc cu ziua, lucrând în construcții și trimițând banii acasă,” a povestit acesta.
O alegere dificilă: sprijinul familiei sau continuarea liceului?
Alin a fost nevoit să renunțe la liceu pentru a-și ajuta familia. Părinții săi au divorțat când era mic, iar legătura cu tatăl său s-a deteriorat în timp. Cu fiecare zi de muncă, Alin simțea că se îndepărtează tot mai mult de școală, dar și că își asumă o responsabilitate pe care alți adolescenți nu ar fi trebuit să o aibă.
„Nu mi-am dorit să ajung aici, dar știam că nu pot sta nepăsător când mama mea se străduiește să ne ofere un trai decent. Rămânând doar cu mama, am decis că nu vreau ca ea să fie singura noastră sursă de venit. Mă simțeam vinovat când o vedeam cum se străduiește să ne întrețină. Știam cât îi este de greu și cât de obositor este munca,” a mărturisit el.
Sacrificiul pentru familie: o povară prea grea pentru un adolescent
Iulian locuiește cu bunica sa, care este și singurul său tutore legal. După ce aceasta a început să aibă probleme de sănătate, Iulian a simțit că responsabilitatea de a o îngriji îi revine complet. „Nu mai aveam pe nimeni altcineva. Trebuia să fiu acolo pentru ea,” povestește el. Astfel, a renunțat la școală pentru a-i fi alături și a început să muncească pe la vecini pentru a câștiga bani. „Mi-e greu să văd cum se chinuie, dar în același timp, știu că trebuie să fiu acolo pentru ea.”
Când viața îți schimbă prioritățile: decizii forțate de împrejurări
Andrei a experimentat un divorț dificil al părinților, însă motivul care l-a determinat să abandoneze liceul a fost decesul tatălui său. „Să fac față divorțului a fost mai ușor, dar pierderea tatălui meu m-a afectat profund. Mama s-a recăsătorit și nu mai are grijă de mine, așa că am ajuns să locuiesc cu bunica mea, care are nevoie de ajutor. Singura opțiune a fost să renunț la școală și să încerc să obțin un venit,” mărturisește el.
Viziuni din spatele catedrei: Ce cred cadrele didactice despre abandonul școlar?
Pentru a înțelege mai bine impactul abandonului școlar, am discutat și cu profesorii elevilor intervievați. Aceștia au observat povești pline de dificultăți financiare, probleme familiale și lipsă de sprijin. În ciuda eforturilor lor de a motiva elevii să continue studiile, au fost nevoiți să asiste la decizii dificile luate de tineri care au ales supraviețuirea în detrimentul educației. Opiniile lor oferă o perspectivă importantă asupra unor situații complexe, în care educația devine un lux inaccesibil pentru unii elevi.
Profesoara de desen a lui Carmen observă efectele acestor schimbări asupra elevei sale: „Carmen era un talent promițător, dar se observa că greutățile de acasă o copleșeau. Am încercat să o susțin, însă responsabilitățile familiale au avut o influență mai puternică decât orice sfat pe care aș fi putut să i-l ofer,” afirmă aceasta.
Profesorul de istorie al lui Ionuț afirmă: „Ionuț era un elev inteligent, dar lipsa de resurse și boala tatălui său l-au tras înapoi. Regret că n-am reușit să-l conving să rămână.”
Profesorul de limba română al lui Robert spune: „Robert a fost întotdeauna un elev dedicat, cu o atitudine serioasă față de școală. După decesul tatălui său, am observat că a devenit din ce în ce mai retras și că relația cu mama s-a schimbat, ceea ce l-a afectat profund. A fost dificil pentru el să se concentreze, însă am încercat să-l susțin cât am putut. Din păcate, viața l-a forțat să ia decizii complicate care i-au influențat parcursul școlar.”
Dirigintele lui Alin afirmă: „Alin a decis să renunțe la liceu pentru a-și ajuta mama, dar nu a fost o alegere ușoară. Știu că nu dorea ca mama să fie singura sursă de venit în familie, iar această responsabilitate l-a apăsat mult. Era un băiat inteligent și cu potențial, dar circumstanțele au fost mai puternice. Sper să-l văd odată întorcându-se la studii, dacă situația îi va permite.”
Profesorul de matematică al lui Iulian afirmă: „Iulian a fost un elev conștiincios, dar situația familială a impus schimbări majore. A ales să lucreze pentru a ajuta acasă, ceea ce i-a redus semnificativ timpul și energia pentru școală. Cred că, dacă ar fi avut un sprijin mai consistent, ar fi continuat cu plăcere studiile. Este o pierdere pentru sistemul educațional, dar și o realitate a vieții.”
Profesorul de educație fizică al lui Andrei afirmă: „Andrei a fost mereu un copil energic și optimist. La…
Decizii dificile pentru tineri în fața provocărilor familiale
Alin și Robert, asemenea altor tineri, au fost nevoiți să facă alegeri dificile, prioritizând supraviețuirea familiei. Deși au renunțat la studii, amintirile despre implicarea lor în activități sportive rămân vii, iar speranța este ca în viitor să găsească modalități de a-și continua dezvoltarea personală și profesională.
Profesoara de chimie a Gabrielei
„Gabriela a fost o elevă plină de curiozitate și pasiune pentru chimie, mereu dornică să descopere procesele din spatele fenomenelor naturale. Din păcate, dificultățile familiale i-au limitat posibilitățile de a-și continua studiile, însă sunt convinsă că are un potențial remarcabil care merită să fie valorificat”, a afirmat profesoara ei.
Profesorul de geografie al Valentinei
„Valentina a demonstrat o înclinație naturală spre geografie, manifestând un interes deosebit pentru mediul înconjurător și aspectele socio-economice ale comunităților. Decizia de a renunța la studii a fost una dificilă, dar admir responsabilitatea și devotamentul cu care a ales să sprijine familia”, a declarat profesorul ei.
Răspunsuri din partea conducerii: între tăcere și implicare
În căutarea unor perspective din partea autorităților locale și a reprezentanților instituțiilor de învățământ, am contactat diverse persoane. Deși multe dintre acestea nu au răspuns sau au avut o atitudine rezervată, am reușit să găsesc și persoane dispuse să împărtășească puncte de vedere.
Concluzie despre abandonul școlar
Abandonul școlar este o realitate dureroasă și complexă, care afectează nu doar viitorul tinerilor, ci și întreaga comunitate. În fața unor obstacole sociale și economice copleșitoare, mulți elevi sunt constrânși să renunțe la studii, sacrificându-și astfel potențialul. Poveștile lor ne reamintesc că, dincolo de cifre, există destine frânte și potențialuri nevalorificate, o realitate ce necesită atenție, înțelegere și acțiuni concrete.
Andreea Nițu, studentă în anul I a Specializării Jurnalism din cadrul Facultății de Litere Constanța
