Educația tinerilor din zonele rurale în 2025
În România anului 2025, pentru mulți tineri din mediul rural, educația a devenit o opțiune greu accesibilă, nu o prioritate. În loc să își continue studiile la liceu sau facultate, un număr tot mai mare de adolescenți aleg să abandoneze școala în favoarea muncii.
Motivele abandonului educațional
Care sunt motivele care îi determină pe tinerii de astăzi să înlocuiască orele de curs cu cele de muncă? De la dificultățile financiare și lipsa sprijinului din partea familiei, până la percepția că „meseria e brățară de aur“, motivele pentru care unii adolescenți renunță la educație sunt complexe și adesea ignorate.
Povestiri de viață: alegeri dificile
Pentru a înțelege mai bine motivele care îi determină pe unii tineri să renunțe la educație, am discutat cu câțiva dintre ei. Aceștia ne-au împărtășit că, deși își doresc să continue studiile, s-au văzut constrânși de factori precum sărăcia, divorțul, decesul sau problemele de sănătate să prioritizeze supraviețuirea în detrimentul școlii.
Visuri artistice sacrificare
Carmen își dorea să urmeze Facultatea de Arte la Universitatea „Ovidius“ din Constanța, după terminarea liceului. Pasiunea ei pentru desen a fost prezentă încă din copilărie. Totuși, în urmă cu doi ani, părinții ei au divorțat, iar ea și fratele ei au rămas sub tutela mamei. Continuarea studiilor a devenit o provocare din cauza situației financiare dificile și a problemelor de sănătate ale fratelui, care are nevoie constant de sprijin.
„Divorțul a afectat profund fratele meu… Mama lucrează, iar acum responsabilitățile au căzut asupra mea. A trebuit să mă asigur că se simte în siguranță, renunțând, astfel, la visul meu. Am ales să fiu o soră și o fiică bună, sacrificându-mi pasiunea artistică“, a declarat ea.
Educația, o opțiune inaccesibilă
Gabriela provine dintr-o familie numeroasă și modestă, cu șapte membri. A fost nevoită să renunțe la ciclul primar pentru a-și ajuta părinții din cauza dificultăților economice.
„Mi-a fost foarte greu să continui. Deși tatăl meu muncește în străinătate, mama este casnică. Banii nu au fost suficienți pentru toți, așa că, fiind cea mai mare dintre frați, am decis să renunț la studii pentru a-i sprijini pe cei din familie“, ne-a spus ea.
Familia pe primul loc
Valentina, provenind tot dintr-o familie numeroasă, a fost nevoită să abandoneze studiile pentru a contribui la venitul familiei, similar cu verișoara sa, Gabriela. „Am renunțat la studii pentru a ajuta familia. Situația financiară nu ne permitea să continuăm, iar mama avea nevoie de sprijin în gospodărie“, a mărturisit ea.
Între muncă și educație
Ionuț provine dintr-o familie defavorizată, dar nu la fel de numeroasă. Tatăl său a fost diagnosticat cu o boală gravă, ceea ce îl împiedică să muncească, iar mama lui a fost nevoită să rămână acasă pentru a-l îngriji.
„Situația critică a tatălui meu ne-a forțat pe toți să luăm o decizie drastică. Mama a rămas acasă, iar eu și fratele meu…“
Renunțarea la studii: decizii dificile în fața provocărilor familiale
Ionuț a decis să renunțe la școală după ce a început să muncească cu ziua în sat, luându-l pe fratele său cu el pentru a-l ajuta. El spune: „Am început să muncesc, având în vedere că mama se străduia să ne asigure strictul necesar.”
Munca, prioritară în fața ciclului liceal
După decesul tatălui său, Robert a reluat legătura cu mama sa, încercând să repare relația deteriorată. Totuși, presiunea financiară a devenit copleșitoare, iar el a simțit că nu mai poate continua liceul. „Nu mai puteam sta pe băncile școlii, știind că mama se lupta să ne asigure strictul necesar. Așa că am început să muncesc în construcții și să trimit bani acasă,” a povestit el.
O alegere dificilă: sprijinul familiei sau continuarea liceului?
Alin a fost, de asemenea, nevoit să renunțe la liceu pentru a-și ajuta familia. Părinții săi au divorțat când era mic, iar legătura cu tatăl său s-a pierdut treptat. Cu fiecare zi de muncă, Alin simțea că se îndepărtează de școală și că își asumă o responsabilitate pe care alți adolescenți nu ar trebui să o aibă. „Nu mi-am dorit să ajung aici, dar știam că nu pot să fiu nepăsător când mama mea se străduiește să ne ofere un trai decent,” a spus el.
Sacrificiul pentru familie: o povară prea grea pentru un adolescent
Iulian locuiește împreună cu bunica sa, care este singurul său tutore legal. După ce aceasta a început să aibă probleme de sănătate, Iulian a simțit că responsabilitatea de a o îngriji îi revine în totalitate. „Nu mai aveam pe nimeni altcineva. Trebuia să fiu acolo pentru ea,” povestește el. Astfel, a renunțat la școală și a început să muncească pe la vecini pentru a câștiga bani. „Mi-e greu să văd cum se chinuie, dar în același timp, știu că trebuie să fac ceva pentru a ne descurca,” a adăugat el.
Când viața îți schimbă prioritățile: decizii forțate de împrejurări
Andrei a trecut printr-un divorț dificil al părinților, dar decesul tatălui său a fost ceea ce l-a determinat să renunțe la liceu. „Să trec peste divorț a fost mai ușor, dar moartea tatălui meu m-a afectat profund. Mama s-a recăsătorit și nu se mai interesează de mine, așa că am rămas în grija bunicii mele, care are nevoie de sprijin. Nu am avut altă opțiune decât să renunț la școală și să încerc să fac rost de bani,” a mărturisit el.
Viziuni din spatele catedrei: ce cred cadrele didactice despre abandonul școlar
Pentru a obține o imagine mai clară asupra impactului abandonului școlar, am discutat și cu profesorii elevilor intervievați. Aceștia au fost martorii unor povești marcate de dificultăți financiare, probleme familiale și lipsa de sprijin. Dincolo de eforturile lor de a încuraja continuarea studiilor, au asistat neputincioși la decizii dificile luate de elevi, care au ales supraviețuirea în detrimentul educației. Opiniile lor oferă o perspectivă esențială asupra acestor situații complexe.
Impactul dificultăților financiare asupra educației elevilor
Într-o societate în care educația devine din ce în ce mai greu accesibilă, mulți elevi se confruntă cu situații dificile care le afectează parcursul școlar. Această realitate este resimțită profund de către cadrele didactice care observă cum problemele financiare și familiale pun o presiune considerabilă asupra elevilor lor.
Observațiile profesorilor despre elevii afectați
Profesoara de Desen a lui Carmen remarcă: „Carmen avea un talent promițător, însă greutățile de acasă o copleșeau. Am încercat să o sprijin, dar responsabilitățile familiale au fost mai apăsătoare decât orice sfat pe care l-am putut oferi.”
Profesorul de Istorie al lui Ionuț afirmă: „Ionuț era un elev inteligent, dar lipsa de resurse și boala tatălui său l-au afectat grav. Îmi pare rău că nu am reușit să-l conving să continue.”
Profesorul de Limba română al lui Robert declară: „Robert a fost mereu un elev dedicat, dar după decesul tatălui său, am observat o schimbare în atitudinea sa. A devenit mai retras, iar relația cu mama s-a deteriorat, afectându-l profund. Am încercat să-l ajut cât am putut, dar viața l-a obligat să facă alegeri dificile.”
Dirigintele lui Alin menționează: „Alin a ales să renunțe la liceu pentru a-și ajuta mama, o decizie deloc ușoară. Era un băiat inteligent, dar responsabilitățile familiale l-au copleșit. Sper să se întoarcă la studii când situația îi va permite.”
Profesorul de Matematică al lui Iulian spune: „Iulian a fost un elev harnic, dar problemele familiei sale l-au determinat să lucreze pentru a ajuta acasă, ceea ce i-a diminuat timpul și energia pentru școală. Cred că, cu mai mult sprijin, ar fi continuat studiile.”
Profesorul de Educație fizică al lui Andrei afirmă: „Andrei a fost întotdeauna un copil plin de energie. A fost nevoit să ia decizii dificile pentru a susține familia, dar îmi amintesc cu plăcere de implicarea sa în sport. Sper să reușească să își continue dezvoltarea personală în viitor.”
Profesoara de Chimie a Gabrielei observă: „Gabriela a fost o elevă pasionată de chimie, însă dificultățile din familie i-au limitat șansele de a continua studiile. Cred că are un potențial remarcabil care merită valorificat.”
Profesorul de Geografie al Valentinei spune: „Valentina a avut mereu o înclinație naturală spre geografie, manifestând un interes real pentru comunitate. Renunțarea la studii a fost o decizie grea, dar admir devotamentul ei față de familie.”
Reacția autorităților
În încercarea de a obține răspunsuri și soluții din partea autorităților locale și a instituțiilor de învățământ, s-au efectuat numeroase contacte. Din păcate, majoritatea nu au oferit un răspuns, iar cei care au reacționat nu au prezentat soluții concrete, lăsând loc pentru speculații și frustrare în rândul comunității.
Abandonul școlar: o realitate complexă și dureroasă
Abandonul școlar reprezintă o problemă gravă care afectează nu doar viitorul tinerilor, ci și întreaga comunitate. În fața unor provocări sociale și economice imense, mulți elevi se văd nevoiți să renunțe la educația lor, sacrificându-și astfel potențialul. Poveștile acestor tineri ne aduc în atenție faptul că, dincolo de statistici, există destine frânte și oportunități pierdute, o realitate ce necesită o abordare atentă, empatie și măsuri concrete.
Andreea Nițu, studentă în anul I la Specializarea Jurnalism a Facultății de Litere – Universitatea „Ovidius“ din Constanța
