Datoria publică în creștere și impactul asupra salariilor și pensiilor
Pensiile și salariile din sectorul privat, înghețate prin Ordonanța Trenuleț, vor rămâne la același nivel pentru o perioadă îndelungată. Cele mai recente date evidențiază o datorie publică extrem de ridicată. Datoria administrației publice a crescut în februarie 2025 la 990,84 miliarde lei, față de 964,3 miliarde lei în luna anterioară, conform Ministerului Finanțelor.
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a ajuns la 56,3%, comparativ cu 54,8% în ianuarie. Datoria pe termen mediu și lung a crescut la 912,8 miliarde lei, de la 889,16 miliarde lei în luna ianuarie, iar datoria pe termen scurt a atins 78,036 miliarde lei, în creștere față de 75,22 miliarde lei anterior. Majoritatea acestei datorii, respectiv 811,6 miliarde lei, este constituite din titluri de stat, iar împrumuturile se ridică la 161,16 miliarde lei.
Datoria în moneda națională este de 470 miliarde lei, în euro de 413,56 miliarde lei, iar în dolari americani de 104,75 miliarde lei, echivalent lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, în februarie, datoria administrației publice centrale a crescut la 966,36 miliarde lei, de la 939,97 miliarde lei în ianuarie 2025, din care 888,36 miliarde lei reprezintă datoria pe termen mediu și lung. O mare parte din această datorie este contractată în lei (450,78 miliarde lei) și euro (408,313 miliarde lei, echivalent).
Datoria administrației publice locale a crescut la 24,477 miliarde lei, față de 24,406 miliarde lei în luna anterioară, dintre care 24,443 miliarde lei pe termen mediu și lung. În februarie, datoria internă a administrației publice era de 493,79 miliarde lei (487,36 miliarde lei în ianuarie 2025), reprezentând 28,1% din PIB, față de 27,7% din PIB în luna precedentă. Aceasta include 474,63 miliarde lei datorie a administrației centrale și 19,155 miliarde lei a administrației locale.
Datoria externă a administrației publice este de 497,05 miliarde lei (477,01 miliarde lei în luna precedentă), ceea ce constituie 28,2% din PIB, comparativ cu 27,1% din PIB în ianuarie 2025. Aceasta include 491,72 miliarde lei datorie externă a administrației centrale și 5,321 miliarde lei a administrației locale.
Consecințele creșterii datoriei publice
În cazul în care datoria publică depășește 50% din PIB, salariile trebuie să fie înghețate. Guvernul are obligația de a explica motivele pentru această creștere a datoriei și de a propune un program de măsuri pentru reducerea acesteia. Acest program trebuie să urmărească readucerea datoriei sub 50% din PIB într-un interval rezonabil și să conțină angajamente clare privind disciplina bugetară.
În această situație, legea prevede înghețarea cheltuielilor totale din bugetul general consolidat, cu excepția celor destinate cofinanțării proiectelor din fonduri europene și a cheltuielilor obligatorii, cum ar fi pensiile sau salariile stabilite prin lege. De asemenea, inițierea unor noi politici fiscale sau cheltuieli care ar putea conduce la creșterea deficitului bugetar este interzisă. Scopul acestor măsuri este de a menține echilibrul fiscal și de a preveni deteriorarea acestuia.
Datoria publică și măsurile legislative
Datoria publică, dacă continuă să crească și depășește praguri precum 55%, 60% sau 65% din PIB, va atrage după sine măsuri suplimentare, tot mai restrictive, conform legislației în vigoare. Aceste măsuri pot consta în majorarea veniturilor bugetare, reducerea cheltuielilor și chiar interdicția de a angaja personal în sectorul public. Scopul acestor acțiuni este de a restabili sustenabilitatea finanțelor publice.
