Minunea grâului fiert sărbătorită în prima sâmbătă a Postului Mare
În prima sâmbătă din Postul Mare, se celebrează minunea grâului fiert, realizată de Sfântul Mare Mucenic Teodor în timpul domniei împăratului Iulian Apostatul. Această zi este dedicată minunei săvârșite de Sf. Teodor Tiron, care este sărbătorit pe 17 februarie. Cu 50 de ani după moartea sa, împăratul Iulian Apostatul, dorind să provoace o blasfemie împotriva creștinilor, a ordonat guvernatorului din Constantinopol să stropească toate alimentele din piețe cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare. Sf. Teodor, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie, i-a dat porunca de a-i anunța pe creștini să nu cumpere nimic din piață, ci să consume grâu fiert cu miere (coliva).
În semn de omagiu pentru această întâmplare, Biserica Ortodoxă sărbătorește anual minunea Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron în prima sâmbătă a Postului Mare. În seara de vineri, la Sfânta Liturghie a Darurilor Înainte Sfințite, după rugăciunea din amvon, se cântă Canonul Sfântului Mare Mucenic Teodor, compus de Sfântul Ioan al Damascului. După această slujbă, coliva este sfințită și împărțită credincioșilor.
Pomenirea Sfântului Tarasie, Patriarhul Constantinopolului
Pe 25 din această lună, se face pomenirea Sfântului Tarasie, arhiepiscopul Constantinopolului. Sfântul Tarasie provenea dintr-o familie nobilă și a crescut la Constantinopol, unde a beneficiat de o educație aleasă. A fost promovat rapid la curtea împăratului Constantin al VI-lea Porfirogenetul și a mamei sale, sfânta împărăteasă Irina, primind funcția de senator. În perioada respectivă, Biserica se confrunta cu disputa iconoclastă. Sf. Patriarh Pavel, inițial susținător al iconoclasmului, s-a căit și a demisionat, retrăgându-se într-o mănăstire.
Când sf. împărăteasă Irina l-a vizitat, Sf. Pavel a declarat că cel mai potrivit succesor al său era Sf. Tarasie, care la acel moment era încă mirean. Deși a refuzat această funcție mult timp, considerându-se neînsemnat pentru un astfel de oficiu, în cele din urmă a acceptat, stipulând că un Sinod Ecumenic trebuie să fie convocat pentru a condamna erezia iconoclastă. Avansând rapid prin ierarhia bisericească, Sf. Tarasie a fost numit patriarh în 784.
În 787, a avut loc cel de-al VII-lea Sinod Ecumenic la Niceea, prezidat de el, unde 367 de episcopi au confirmat cinstirea sfintelor icoane și au readmis în Biserică episcopii care s-au lepădat de erezie. Sf. Tarasie a condus Biserica timp de 22 de ani, ducând o viață ascetică, dedicându-se ajutorării celor nevoiași, inclusiv bătrânilor, văduvelor și orfanilor. La Sfintele Paște, el personal le pregătea mese și îi servea pe săraci. De asemenea, a avut curajul să-l acuze pe împăratul Constantin Porfirogenetul de calomnie împotriva soției sale, Împărăteasa Maria.
Maria la mănăstire și eliberarea de căsătoria cu o rudenie
În istoria Bisericii, Sf. Tarasie a avut un rol important, refuzând să anuleze căsătoria împăratului, fapt ce a dus la căderea sa în dizgrație. Cu toate acestea, mama sa, Împărăteasa Irina, l-a detronat pe Constantin, marcând o schimbare semnificativă în destinul acestuia. Sf. Tarasie a adormit în anul 806, iar în ultimele sale zile, diavolii l-au încercat, căutând să-l determine să se descurajeze din cauza unor păcate pe care îi imputau. Totuși, el le-a răspuns cu tărie, afirmându-și nevinovăția și puterea sa asupra ispitelor. Biserica l-a plâns, iar el a fost înmormântat într-o mănăstire pe care a construit-o la Bosfor, unde au avut loc multe minuni la mormântul său.
Pomenirea Sfântului Alexandru
În aceeași zi, se pomenește și Sf. Alexandru, care a murit prin sabie. Acesta a trăit pe vremea împăratului Maximian și a ighemonului Tiberian în cetatea Cartagena. A fost constrâns să jertfească idolilor, dar a refuzat, defăimând ighemonul cu vorbe aspre. Ca urmare, a fost supus la chinuri severe și, după ce a fost dus la Cartagina, a fost din nou torturat. În cele din urmă, a fost decapitat în Tracia, primind astfel cununa muceniciei.
Pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Righin
Tot în această zi, se face pomenirea Sf. Sfințit Mucenic Righin, episcopul Scopelor. Acest mucenic s-a născut în Elada din părinți creștini. Datorită bunătății și evlaviei sale, a fost hirotonit episcop al insulei Scopelor. La Sinodul din Sardica, a combătut toate eresurile cu fermitate, iar întorcându-se la episcopia sa, a fost prins de ighemonul Eladei în timpul unei prigoane, fiind ulterior supus la multe chinuri și decapitat.
Pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Ipatie
În aceeași zi, se pomenește și Sf. Sfințit Mucenic Ipatie, igumenul de la Mănăstirea lui Rufie. Acest sfânt părintele nostru Ipatie s-a născut în Frigia, pe vremea împăraților Arcadiu și Onoriu. La vârsta de optsprezece ani, a fost bătut de tatăl său din cauza unor greșeli, motiv pentru care a fugit de acasă și a ajuns în Tracia. A intrat într-o chinovie, unde a devenit monah, demonstrând o profundă evlavie și îmbunătățire duhovnicească prin post și înfrânare. Într-o zi, fiind chinuit de patima desfrânării, a postit timp de opt zile, fără hrană sau băutură. Proistosul a aflat despre suferințele sale și i-a adus un pahar cu vin și o pâine, oferindu-i ajutorul de care avea nevoie. Astfel, el s-a mântuit de această patimă, aducând mulțumiri Domnului.
După câțiva ani, cu sfatul duhovnicului său, Ipatie s-a întors în oraș pentru a ajuta pe cineva aflat în ispita păcatului, reușind în același timp să își ajute tatăl. Împreună cu alți doi frați întru Domnul, au trecut marea și au ajuns în Calcedon, stabilindu-se la vechea mănăstire a lui Rufin, care era atunci nelocuită. Rufin, venind din Roma, a construit o mănăstire și a adus monahi egipteni care lăudau pe Dumnezeu. După moartea sa, a fost îngropat în această mănăstire.
Mănăstirea și revenirea la frumusețe
Monahii s-au dispersat în diferite locuri, lăsând chinovia nelocuită. Astfel, mănăstirea a fost acoperită de spini și ciulini, devenind dărăpănată și lipsită de frumusețe. Duhuri necurate pătrundeau și locuiau în acest loc, transformându-l într-un spațiu de groază. Ajungând acolo, sfântul a izgonit demonii prin rugăciuni și a curățat mănăstirea de urâciuni, revenind astfel la splendoarea de altădată. Alături de cei care erau cu el, fiecare a contribuit: unul țesea păr, altul se ocupa cu zimbilurile, iar altul îngrijea grădina.
După o vreme, sfântul a plecat spre Tracia pentru a se întoarce la mănăstirea sa. Frații de la Rufin, venind să-l caute pe igumenul Ipatie, l-au luat cu ei. De atunci, sfântul a arătat multe nevoințe, atrăgând astfel mulți doritori ai vieții îmbunătățite, iar numărul lor a crescut rapid până la treizeci, toți sporind în credință.
Dumnezeiescul Ipatie, fiind binecuvântat de Dumnezeu, a realizat numeroase vindecări atât pentru oameni, cât și pentru animale. Dieta sa consta în legume, verdețuri și puțină pâine, pe care o consuma la al nouălea ceas. În anii de bătrânețe, mai consuma și un strop de vin. Ajungând la vârsta de optzeci de ani, părul și barba îi albiseră ca zăpada, iar el era cu adevărat cucernic, atât în faptă, cât și în înfățișare.
Păstorind patruzeci de ani turma lui Hristos și onorând preoția, a trimis înainte la Domnul optzeci de ucenici, plecând și el la cele veșnice, lăudând pe Dumnezeu.
Pomenirea sfinților
În aceeași zi, se sărbătorește pomenirea sfântului Antonie, care a trecut prin foc la cele veșnice. De asemenea, se face pomenirea sfântului Teodor, nebun pentru Hristos, care s-a săvârșit în pace, precum și a sfântului mucenic Marcel, episcopul Apamiei Ciprului, care a fost omorât cu sabia. Cu sfintele lor rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.
