Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a început la 1 ianuarie 2026 inițiativa „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Reprezentanții instituției au subliniat că fiecare zi a anului va oferi ocazia de a explora aspecte importante din istoria Constanței și a Dobrogei, inclusiv evenimente semnificative, personalități remarcabile, fapte cotidiene din presa vremii, descoperiri arheologice și obiecte de patrimoniu care, deși discrete, transmit cu tărie povestea trecutului local. Proiectul va pune accent pe perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări radicale în Constanța, de la un oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, și alte perioade vor fi incluse, având în vedere că istoria acestei regiuni se extinde pe o durată impresionantă, din preistorie până în prezent.
Descoperirea Tezaurului de Sculpturi de la Tomis
Pe 1 aprilie, MINA Constanța a reamintit că în primăvara anului 1962 a fost găsit Tezaurul de Sculpturi de la Tomis. Printre piesele deosebite din acest tezaur se numără Șarpele Glykon, cunoscut și sub denumirea de „Șarpele Fantastic”, așa cum l-a numit arheologul Vasile Canarache.
Detalii despre Șarpele Glykon
Piesa este unică în lume datorită dimensiunilor sale și a realizării artistice excepționale, reprezentându-l pe zeul-șarpe Glykon, protector al căminului, familiei și fertilității, extrem de popular în Asia Mică și în vestul Mării Negre. Statuia de marmură, datată în a doua jumătate a secolului II d.Hr., prezintă o creatură fantastică, având trup de șarpe, bot de miel, urechi și păr uman, precum și coadă de leu. Fără soclu, piesa are o înălțime de 0,66 metri, iar șarpele, odată descolăcit, ar ajunge la o lungime estimată de 4,76 metri.
Cultul lui Glykon și influența sa
Cultul lui Glykon a fost introdus de un așa-numit pseudo-profet, Alexandru din Abonoteichos, un oraș din sudul Pontului Euxin, care a fost ulterior redenumit Ionopolis de romani (actualmente Inebolu, Turcia). Deși unii autori antici, precum Lucian din Samosata, l-au considerat un șarlatan care înșela oamenii cu ajutorul unei simple păpuși, Alexandru a reușit să convingă mulți că Glykon era o divinitate reală, un zeu al fertilității, iar el, marele preot, o reîncarnare a zeului medicinei Aesculap. Se spunea că Glykon făcea minuni, prezicea viitorul și avea puterea de a vindeca bolnavii de epidemii.
Cultul a fost extrem de popular timp de multe decenii, începând cu anul 145 și până la moartea pseudo-profetului Alexandru în 171 d.Hr. Chipul lui Glykon a fost imprimat pe monede emise în diverse provincii imperiale, iar guvernatorii acestora erau adepți ai cultului. Zeul a fost reprezentat statuar, menționat în inscripții și pe monumente dedicate lui, iar, foarte probabil, era adorat în temple și sanctuare din marile orașe sud și vest-pontice. Nicio statuie descoperită în Asia Mică nu se compară, în ceea ce privește realizarea artistică, cu piesa de la Tomis. După decesul lui Alexandru, în jurul anului 171 d.Hr., cultul a intrat în declin și a dispărut complet în secolul III d.Hr.
Descoperiri Arheologice la Tomis
Recent, un sculptor anonim a lăsat o amprentă semnificativă în istoria artei printr-o lucrare expusă într-un templu dedicat zeului, însă locația exactă a acestui edificiu rămâne, deocamdată, neidentificată.
Context Istoric
Aceste descoperiri ridică întrebări interesante despre civilizația care a populat zona Tomisului și despre practicile religioase ale vremii. Sculpturile găsite oferă o fereastră către înțelegerea culturii și credințelor antice.
