Scarlat Vârnav și Christea Georgescu, doi fondatori ai orașului

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat, începând cu 1 ianuarie 2026, proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Reprezentanții instituției au declarat că fiecare zi din an va oferi ocazia de a descoperi fragmente din istoria orașului Constanța și a Dobrogei. Acestea includ evenimente importante, personalități remarcabile, fapte cotidiene din presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu care, deși discret, conturează povestea trecutului local. Proiectul va pune un accent deosebit pe perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră de transformări semnificative pentru Constanța, care a evoluat de la un oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, și alte perioade istorice vor fi incluse, având în vedere că istoria acestui teritoriu se întinde din preistorie până în prezent.

Personalitățile marcante ale Constanței din prima parte a secolului XX

Ediția de astăzi se concentrează asupra a două figuri importante ale Constanței din prima jumătate a secolului XX: prefectul Scarlat Vârnav și primarul Christea Georgescu.

Primul deceniu al secolului XX a fost o perioadă extrem de prolifică pentru dezvoltarea edilitară a Constanței, realizări în această direcție fiind posibile datorită eforturilor depuse de diverse personalități locale. Acțiunile lor au convins Guvernul României și autoritățile naționale să ofere orașului Ovidius atenția pe care o merita.

Deciziile Guvernului României în favoarea Constanței

Pe 27 februarie 1903, ziarul Constanța a publicat un articol referitor la realizările edilitare ale orașului, menționând aprobarea de către Camera Deputaților a lucrărilor necesare. Fragmentul articolului subliniază: „Comunicăm astăzi orașului Constanța o veste bună, pe care cetățenii o urmăresc de mai bine de două decenii: Camera Deputaților, în ședința sa de astăzi, a aprobat lucrările de edilitate ale orașului nostru, așa cum au fost decise de Consiliul Comunei în ședința din 4 ianuarie, anul curent.”

Gazetarii au subliniat că prefectul județului, Scarlat Vârnav, a fost informat despre decizia deputaților de către primarul Christea Georgescu, aflat la București pentru a participa la ședința guvernanților. Proiectul adoptat pe 27 februarie a primit, în scurt timp, și aprobarea Senatului României. Lucrările autorizate includeau lărgirea și înfrumusețarea Bulevardului Elisabeta, construirea Cazinoului Comunal (inaugurat în 1910), canalizarea unei părți a orașului, precum și realizarea abatorului și a halei, exproprierile necesare extinderii orașului fiind, de asemenea, incluse. Aceste decizii au marcat începutul implementării acestor lucrări esențiale.

Concesiunea apei și iluminatului orașului

În continuarea articolului, ziarul Constanța menționa: „Pentru concesiunea apei și iluminatului orașului, Consiliul Comunal, în ședința sa de ieri, a decis publicarea de licitații… În numele orășenilor Constanței, se cuvine să aducem recunoștință domnilor Scarlat Vârnav, prefectul județului, pentru munca sa monumentală, și domnului primar Christea Georgescu, neobosit în eforturile sale pentru realizarea acestor lucrări… foarte necesare pentru ca orașul Constanța să devină ceea ce se cuvine să fie: un oraș occidental, la porțile și plămânii Orientului.”

Despre Scarlat Vârnav

Scarlat Vârnav s-a născut în 1851, la Iași, și a trecut în neființă pe 23 octombrie 1919, la Constanța. A studiat ingineria la Paris, la renumita Ecole Centrale des Arts et Metiers, profesând în acest domeniu până în 1891, când a decis să se implice în viața publică a orașului.

Contribuțiile lui Vârnav în județul Constanța

Vârnav a fost inițial deputat de Putna, iar în anul 1902 a fost ales prefect al județului Constanța, ocupând această funcție până în 1904. A revenit în această postură în 1907, activând până în 1909.

Realizările sale au fost remarcabile la nivelul întregului județ. A construit peste 100 de școli, două spitale și 42 de biserici, printre altele.

În Constanța, a avizat edificarea unor construcții semnificative. Astfel, în timpul mandatelor sale, a fost realizat complexul de lângă Gara Veche, care include Palatul Administrativ (Prefectura, astăzi Cercul Militar), Palatul Regal (astăzi Judecătoria) și Palatul Justiției (astăzi Tribunalul). De asemenea, a fost modernizat bulevardul Elisabeta, ce se întinde între Poarta 1 a Portului Constanța și Hotel Carol (astăzi Comandamentul Marinei).

În această perioadă, s-au desfășurat lucrări intense pentru construirea Cazinoului, care a fost inaugurat în 1910, după ce Vârnav nu mai deținea funcția publică. Numele său a fost asociat cu fosta stradă Dorobanților, actualmente cunoscută sub denumirea de strada Răscoalei 1907. De asemenea, Vârnav a fost un susținător de seamă al arhitectului Daniel Renard, căruia i-a încredințat numeroase proiecte importante, inclusiv construcția Cazinoului în stil Art Nouveau.

Despre Christea Georgescu

Un alt important contributor la revoluția edilitară a fost Christea Georgescu (1860-1908). Acesta a studiat Dreptul și Literele la Iași și a ajuns la Constanța în 1891, ocupând funcția de judecător supleant la Tribunal.

Ulterior, a devenit avocat și a intrat în politică, având trei mandate de primar: în perioada septembrie 1901 – noiembrie 1901, februarie 1902 – septembrie 1904 și martie 1907 – 22 mai 1908.

Georgescu a fost un promotor pasionat al culturii, căsătorit cu fiica lui Gavril Musicescu și un cântăreț amator de operă, având o voce de bas remarcabilă. A invitat la Constanța nume celebre din opera europeană, atât tenori cât și soprane, precum și actori de renume.

În 1902, a inițiat prima ediție a Serbărilor Mării – Ziua Marinei, o ceremonie tradițională celebrată și astăzi pe 15 august, de Sfânta Maria.

Pe 22 iulie 1903, a semnat un contract cu arhitectul Daniel Renard pentru realizarea planurilor Cazinoului Comunal, precum și pentru hala și abatorul orașului. De asemenea, s-a implicat în sprijinirea tinerilor săraci care doreau să se educe, oferindu-le burse și subvenții. Unul dintre beneficiarii acestor ajutoare a fost sculptorul Ion Jalea, care astăzi are un muzeu dedicat în Casa Pariano, pe bulevardul Elisabeta.

Pe 21 mai 1908, Georgescu a deschis lucrările celui de al nouălea Congres anual al Camerei de Comerț și Industrie din România la Sala Elpis. În timpul discursului său inaugural, a suferit un incident medical și a leșinat. A fost transportat de urgență la spital, dar a decedat în dimineața zilei de 22 mai, la vârsta de doar 48 de ani, din cauza unei comoții cerebrale. O stradă din Peninsulă îi poartă numele în prezent.

Săpunul Lapte de Crin – Un Produs de Excepție

Săpunul Lapte de Crin, fabricat de casa Berman & C-ie din Radebeul, Dresda, este cunoscut pentru capacitatea sa de a oferi pielii un aspect strălucitor. Acest produs este asociat cu marca „Un cal de lemn” și este disponibil pentru achiziție la prețul de 50 lei per bucată.

Locații de Vânzare

Interesații pot găsi Săpunul Lapte de Crin la comercianții LJ Lascaridis și M. Bercovici din Constanța.