Lipsa profesorilor în școlile din România
Un raport al OCDE din 2024 evidențiază că absența profesorilor reprezintă o problemă majoră în sistemul educațional din România. Țara noastră se confruntă cu un deficit semnificativ de profesori în domeniile științelor exacte, educației fizice și artelor. România face parte din grupul celor 18 state care se confruntă cu o astfel de situație, dintr-un total de 21 analizate în raport.
Conform analizei, deficitul de profesori afectează toate nivelurile de educație, însă România se situează într-o poziție mai favorabilă comparativ cu alte țări europene. Datele sugerează că situația României este comparabilă cu cea a Austriei în această privință.
Compararea situației din diverse țări
Raportul subliniază că, în cadrul unui subgrup de țări, Germania, Letonia, Țările de Jos și Noua Zeelandă au înregistrat o deteriorare a situației, cu un număr crescut de posturi neocupate cu cel puțin 5% între anii 2021/22 și 2022/23. În contrast, România a reușit să îmbunătățească situația, chiar dacă încă se confruntă cu o penurie de personal în anul școlar 2022/23.
Deficitul de profesori în științele exacte
Materiile precum matematica și alte științe exacte se confruntă cu un deficit acut de cadre didactice, în timp ce istoria și geografia nu prezintă dificultăți în asigurarea profesorilor necesari. Această situație subliniază o provocare globală în atragerea și păstrarea cadrelor didactice în domeniile esențiale de studiu.
Toate țările, cu excepția Franței, se confruntă cu o lipsă de profesori în științe, dar nu există raportări privind o deficit în domeniul studiilor sociale, cum ar fi istoria și geografia. Aceasta sugerează o disponibilitate mai mare de cadre didactice calificate în aceste domenii în comparație cu domeniile STEM.
Factori care contribuie la deficitul de profesori
Deficitul de profesori este mai acut în domeniile STEM din diverse motive. Unul dintre factorii cheie este reprezentarea de gen în domeniile de studiu din învățământul superior, unde femeile sunt mai puțin prezente în STEM, dar mai numeroase în profesia didactică. Aceasta duce la un număr mai mic de persoane cu formare în STEM care aleg să devină profesori.
În plus, facultățile de istorie și geografie au un număr mai mare de absolvenți, ceea ce sporește oferta de potențiali profesori. De asemenea, absolvenții din domeniile STEM au alternative de carieră mai atractive în afara învățământului, ceea ce contribuie la scăderea numărului de persoane care optează pentru predarea în aceste domenii.
