Date despre percepția românilor privind uniforma școlară
Recent, o cercetare sociologică a relevat opinia românilor cu privire la necesitatea introducerii uniformei școlare și la nivelul de pregătire al unităților de învățământ la începutul anului școlar. Conform rezultatelor, 77% dintre respondenți consideră că adoptarea unei ținute standardizate ar contribui semnificativ la reducerea discriminării între elevi.
Nivelul de pregătire al școlilor
Referitor la pregătirea școlilor, 45.3% dintre cei intervievați consideră că unitățile de învățământ din România sunt foarte bine sau destul de bine pregătite pentru a începe noul an școlar (8% fiind de părere că sunt foarte bine pregătite și 37.3% că sunt destul de bine pregătite). Pe de altă parte, 45.5% dintre respondenți apreciază că școlile sunt destul de slab sau foarte slab pregătite (25.4% considerându-le destul de slab pregătite și 20.1% foarte slab pregătite). De asemenea, 8.5% nu știu sau nu pot oferi o opinie, iar 0.7% nu răspund la întrebare.
Persoanele care cred că școlile sunt bine pregătite pentru noul an școlar sunt în majoritate votanți ai PSD și AUR, tineri între 30 și 44 de ani, locuitori din orașe mari și angajați în sectorul public. În contrast, cei care consideră că școlile sunt slab pregătite includ votanți ai USR, tineri cu vârste între 18 și 29 de ani, locuitori din București și din orașe mai mici, precum și angajați în sectorul privat.
Opinie despre uniforma școlară
Un aspect semnificativ al cercetării este legat de uniforma școlară, unde 77% dintre respondenți sunt de părere că aceasta ar reduce discriminarea între elevi într-o măsură mare sau foarte mare (52.9% susținând că într-o foarte mare măsură și 24.1% că într-o destul de mare măsură). În schimb, 20.6% își exprimă dezacordul față de această măsură (8.1% considerând că în destul de mică măsură și 12.5% în foarte mică măsură sau deloc). Non-răspunsurile au reprezentat 2.4% din total.
Persoanele care apreciază că uniforma obligatorie ar diminua discriminarea sunt în principal votanți ai PSD și AUR, femei, persoane de peste 60 de ani, cei cu educație primară și angajați în sectorul public. În schimb, cei cu vârsta de peste 45 de ani, cu nivel de educație primară sau medie, locuitorii din orașe mari și angajații la stat consideră într-o proporție mai mare decât media că uniforma școlară nu ar avea un impact pozitiv asupra discriminării.
Metodologia cercetării
Cercetarea s-a desfășurat între 1 și 7 septembrie 2026, utilizând metoda interviului prin chestionare. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice), având un eșantion simplu aleator de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, cu un grad de încredere de 95%.
