Ecourile exproprierilor pentru Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu
Exproprierile efectuate în urmă cu cinci ani pentru extinderea Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu au ajuns din nou în atenția publicului, pe măsură ce instanțele au început să revizuiască evaluările financiare considerate de foștii proprietari drept „insuficiente”. Procesul care ar fi trebuit să decurgă fără dificultăți, având în vedere importanța națională a proiectului, s-a transformat într-o serie de litigii, cauzate de o metodologie de evaluare care pare să fi neglijat realitatea de pe teren, preferând în schimb cifre stabilite în birou. Cel mai recent proces a fost finalizat pe 10 februarie, după o perioadă de cinci ani.
Contestația Elenei Ș.
Printre cei care au ales să conteste evaluările se numără Elena Ș., proprietara unui teren de peste 2,4 hectare situat strategic în intravilanul localității. Nemulțumită de compensațiile primite în 2020, conform Hotărârii de Guvern nr. 23, aceasta a atacat în instanță deciziile Comisiei de Verificare a Dreptului de Proprietate. Obiectul procesului la Tribunalul Constanța a fost nu doar anularea parțială a hotărârii referitoare la despăgubiri, ci și recunoașterea valorii reale a imobilului, care este un teren arabil intravilan aflat în apropierea aeroportului.
Discrepanțe în evaluarea terenului
Argumentele juridice ale reclamantei evidențiază o diferență semnificativă între evaluarea efectuată de stat și prețul de piață. Deși terenul beneficiază de o poziție avantajoasă, având acces direct la drumul național și fiind aproape de infrastructura aeroportuară, autoritățile l-au evaluat la o valoare minimă, specifică zonelor periferice. În timp ce statul a plătit inițial aproximativ 458.000 de lei, echivalentul a sub 4 euro pe metru pătrat, proprietara a demonstrat că, în realitate, terenul se află în Zona A, unde prețurile notariale indicau cel puțin 12 euro pe metru pătrat încă de la expropriere.
Contextul exproprierii
Problema semnalată în acest caz este reprezentativă pentru întregul proces de expropriere al Cazarmei 888. Proprietarii susțin că evaluările inițiale nu au ținut cont de specificitățile fiecărui teren, cum ar fi accesul la utilități sau potențialul comercial, preferându-se aplicarea mecanică a unor grile administrative. În cazul Elenei Ș., creșterea valorii solicitate este semnificativă: de la suma inițială de jumătate de milion de lei la o valoare de piață estimată la peste 2,3 milioane de lei, bazată pe un preț de 20 de euro pe metru pătrat. Această dispută juridică evidențiază o vulnerabilitate a bugetului public, care acum se confruntă cu cheltuieli suplimentare din cauza evaluărilor considerate superficiale la momentul desfășurării lucrărilor de utilitate publică.
Punctul de vedere al MApN
Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au formulat o întâmpinare prin care au cerut respingerea acțiunii în instanță, argumentând că stabilirea despăgubirilor a fost realizată conform Legii nr. 255/2010 și a articolelor din Normele metodologice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2011. Aceștia susțin că dispozițiile Legii nr. 33/1994 nu se aplică, având în vedere modificările aduse Legii nr. 255/2010 prin Legea nr. 233/2018, care nu mai face referire la Legea nr. 33/1994, aplicabilă doar în măsura în care nu contravine prevederilor Legii nr. 255/2010.
Judecarea cauzei
În urma analizei motivelor acțiunii, instanța de fond a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a avut un rol important în clarificarea acestor aspecte, stabilind astfel un precedent pentru viitoarele litigii de acest gen.
Decizie privind despăgubirile în cazul exproprierii de la Mihail Kogălniceanu
În anul 2021, instanța supremă a stabilit că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la calcularea despăgubirilor se iau în considerare expertizele elaborate și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, precum și criteriile legale menționate în articolul 26 alineatul (2) din Legea nr. 33/1994. Astfel, un argument adus de pârât (Ministerul Apărării Naționale) a fost clarificat prin decizia instanței supreme, care a statuat că despăgubirile trebuie să reflecte valoarea reală a terenului, conform criteriilor din legea generală privind exproprierea. Acestea includ prețul imobilelor de același tip din unitatea administrativ-teritorială și daunele suferite de proprietar sau de alte persoane îndreptățite, ținând cont de dovezile prezentate.
Conform raportului de expertiză realizat de specialiști, terenul a fost clasificat în zona C, având o valoare de circulație de 12,10 euro/metru pătrat. Experții au indicat sume variate în grilele notariale, de 4 și 7 euro/metru pătrat. Tribunalul Constanța a acceptat acțiunea reclamantei Elena Ș. împotriva Statului Român, prin Ministerul Apărării Naționale. Instanța a anulat parțial hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. H-476 din 16.12.2020 și procesul-verbal aferent, impunând pârâtei să plătească reclamantei suma de 946.636,56 lei, reprezentând diferența între despăgubirile cuvenite pentru exproprierea unei suprafețe de 24.200 metri pătrați din localitatea Mihail Kogălniceanu și cele efectiv achitate. De asemenea, a fost obligată să plătească 18.380 lei pentru cheltuieli de judecată, cu drept de apel în termen de 30 de zile.
Cazul a fost ulterior contestat în apel, iar suma stabilită de instanța de fond a fost revizuită. La Curtea de Apel, în urma recalculării, reclamanta va primi 630.723,56 lei, ca diferență dintre despăgubirea cuvenită de 1.089.391 lei și suma efectiv încasată de 458.667,44 lei. De asemenea, statul român va fi obligat să achite cheltuielile de judecată în valoare de 13.000 lei. Această soluție este considerată definitivă.
