Lansarea volumele dedicate relațiilor româno-otomane
Astăzi, 1 octombrie, Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii găzduiește lansarea a două lucrări semnificative despre istoria relațiilor româno-otomane, intitulate „Sublimul Stat Otoman și Țările Române”, scrise de renumitul istoric prof. dr. Tasin Gemil. Evenimentul reunește personalități importante din mediul academic și diplomatic românesc.
Printre invitații speciali se numără prof. dr. emerit Emil Constantinescu, fost președinte al României între 1996 și 2000 și actual președinte al Consiliului științific al Institutului Levant, ambasadorul Republicii Turcia în România, E.S. Özgür Kıvanç Altan, prof. dr. Ionel Cândea și prof. dr. Dumitru Preda, ambii membri corespondenți ai Academiei Române.
Structura și conținutul lucrării
Volumele conțin studii și cercetări realizate de Tasin Gemil de-a lungul anilor, publicate în diverse reviste și lucrări de specialitate, în special între 1970 și 1980. Aceste texte nu sunt doar republicări, ci au fost revizuite, completate și actualizate pe baza cercetărilor recente, multe fiind rescrise semnificativ pentru această ediție. Astfel, lucrarea devine o frescă amplă a relațiilor dintre Țările Române și Imperiul Otoman.
Cele două tomuri sunt organizate în patru capitole și 60 de subcapitole, readucând în atenția specialiștilor o serie de documente de arhivă descoperite și valorificate de Tasin Gemil. Numai transliterarea, traducerea și reproducerea documentelor însumează peste 150 de pagini. Bibliografia extensivă și indicii de nume elaborate pentru fiecare volum completează aparatul științific al lucrării.
Declarațiile lui Emil Constantinescu
La deschiderea evenimentului, Emil Constantinescu a subliniat importanța elitei intelectuale, afirmând: „Ideile călătoresc prin oameni care au capacitatea să le transmită. De aceea este nevoie de elita intelectuală. Fără aceasta, țara este confuză.”
El a continuat, rememorând începuturile mandatului său și întâlnirea cu Tasin Gemil, menționând: „După începerea mandatului meu, la summitul OSCE, am fost abordat de președintele Georgiei, pe care îl cunoșteam din lecturi. Ne-am întâlnit apoi la Lisabona, unde mi-a spus că va începe un proiect important pentru renașterea Drumului Mătăsii. Am organizat rapid o întâlnire la Istanbul cu președinții de la Marea Neagră, iar pentru acest proiect era nevoie de un reprezentant din partea României. Tasin Gemil a fost acel om.”
Prezența ambasadorului Turciei
Evenimentul a fost onorat și de prezența ambasadorului Republicii Turcia la București, Özgür Kıvanç Altan, care a participat la celebrarea lansării acestor lucrări importante.
Prezența Ambasadorului Turc la Lansarea Cărții
Ambasadorul Turciei în România, E.S. Özgür Kıvanç Altan, a subliniat importanța deosebită a lucrării istorice dedicate relațiilor româno-otomane, evidențiind rolul lui Tasin Gemil în cercetarea acestor relații și contribuțiile sale ca parlamentar. În cadrul evenimentului, ambasadorul a mulțumit tuturor vorbitorilor și a redat câteva pasaje din volumele lansate.
Discursurile Profesionale
La Institutul Levant, profesorul dr. Dumitru Preda a relatat despre colaborările sale cu Tasin Gemil și a subliniat rigoarea și tenacitatea acestuia, aspecte evidențiate în volumele lansate. Ulterior, prof. dr. Ionel Cândea a adus în discuție valoarea detaliată a celor două volume, menționând că documentele publicate reflectă perioada în care Tasin Gemil a lucrat la Arhive, evidențiind reticența față de documentele otomane din trecut.
Declarațiile Autorului
Prof. dr. Tasin Gemil a subliniat că lucrarea sa este o concluzie a peste 60 de ani dedicați relațiilor turco-române. El a exprimat onorarea de a lansa cartea într-o instituție condusă de președintele Emil Constantinescu, care joacă un rol esențial în domeniile cultural, diplomatic și academic. Gemil a mulțumit ambasadorului și profesorilor Preda și Cândea, menționând că lucrarea sa reprezintă o sinteză a întregii sale activități de cercetare.
Importanța Studiilor
Tasin Gemil a făcut referire la faptul că el este ultimul în viață dintre cei șase români care au avut acces la arhivele turcești pentru a publica documente. El a subliniat că studiile sale, apărute în condiții politice diferite, trebuiau revăzute fără cenzură internă, motiv pentru care a reunit aceste lucrări în două volume. Gemil a afirmat că nu va vorbi despre cărți, deoarece acestea vor trăi și fără el, dar a accentuat importanța publicării acestei lucrări ca un demers necesar în contextul cercetării.”
