Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei
Conform tradițiilor populare, ajunul Sfântului Andrei este considerat unul dintre cele mai importante ajunuri din calendarul folcloric. Această noapte este asociată cu desfășurarea unor forțe malefice, fie că este vorba despre strigoi vii sau morți, fie despre animale precum lupii. Se crede că Sfântul Andrei este stăpânul fiarelor sălbatice, iar în ajunul sărbătorii le permite acestora să umble liber pe drumuri și răspântii. În plus, sărbătoarea este dedicată lupilor, iar conform tradiției, în noaptea de Sfântul Andrei, lupoaica va naște pui pentru a-i aduce pe lume în noaptea de Sfântul Gheorghe. Se spune că în această noapte toate animalele pot vorbi, iar oamenii care le ascultă vor avea de suferit. De asemenea, există o veche tradiție care afirmă că, în ajunul Sfântului Andrei, copiii din flori se transformă în strigoi.
Strigoii și obiceiurile de protecție
Strigoii sau strigoaicele sunt considerați duhuri ale bărbaților și femeilor decedate, care revin în această noapte din morminte. De asemenea, unii bărbați și femei în viață, care sunt percepuți ca având coadă, se numesc tot strigoi, iar în această noapte își părăsesc locuințele. Un obicei tradițional indică faptul că, pentru a ne proteja de aceste duhuri, este necesar să ascundem coasele, să facem semnul crucii cu usturoi la toate feroneriile casei și să întoarcem vasele cu gura în jos. Dacă strigoii nu găsesc o cale de acces în casă, ei vor încerca să-i cheme pe cei dinăuntru afară, strigând la feronerie: “Ai mâncat usturoi?”. Dacă oamenii răspund, aceștia vor fi afectați, însă dacă nu răspund, strigoii se vor retrage.
Obiceiuri și ritualuri specifice
În noaptea de Sfântul Andrei se practică diverse obiceiuri. “Bocetul Andreiului” este un ritual care simbolizează suprapunerea sărbătorii creștine a Sfântului Andrei peste Anul Nou. Astfel, fetele confecționează o păpușă din cârpe, numită Andrei, pe care o așează pe o laviță și o jelește ca pe un mort. Un alt obicei popular este consumul de turtă înmuiată în usturoi, iar mesele de sărbătoare sunt adesea bogate în preparate cu usturoi. De asemenea, femeile pregătesc două lumânări și un colac pentru a le duce la biserică, iar la întoarcere, cu o lumânare aprinsă, vor ocoli curtea și locul unde sunt ținute animalele, pentru a le proteja de boli.
Superstiții asociate cu ajunul Sfântului Andrei
În ajunul Sfântului Andrei există o serie de superstiții, printre care:
- Nu se mătură casa în noaptea de Sfântul Andrei, deoarece lupii ar putea ataca animalele.
- Cine lucrează în noaptea de Sfântul Andrei sau în ziua de Sfântul Andrei va suferi de ciumă.
- Se descântă sare care se îngroapă sub pragul staulelor, iar a doua zi se scoate și se oferă vitelor pentru a le proteja de vrăjitoare.
- Starea vremii în noaptea de Sfântul Andrei va influența iarna care urmează.
- Dacă luna este plină și cerul senin în noaptea de Sfântul Andrei, iarna va fi blândă.
- Dacă luna este plină și cerul este întunecat, iar dacă va ninge sau ploua, se preconizează zăpezi mari și grele pentru iarnă.
Rețeta virală a unui călugăr de la mănăstirea Dervent pentru masa pelerinilor de Sfântul Andrei
În fiecare an, mănăstirea Dervent atrage pelerini cu ocazia sărbătorii Sfântului Andrei, moment în care tradițiile și obiceiurile sunt onorate cu multă dăruire. Un aspect remarcabil al acestui eveniment este rețeta specială pregătită de călugări, care a devenit virală în rândul celor care doresc să savureze preparate tradiționale. Această rețetă nu doar că satisface gusturile, dar și îmbogățește experiența spirituală a celor care vizitează mănăstirea în această perioadă.
Călugărul responsabil cu pregătirea mesei pelerinilor a dezvăluit ingredientele și modul de preparare, subliniind importanța tradiției și a comunității. Această rețetă a fost transmisă din generație în generație și reflectă valorile spirituale și culturale ale locului.
Pelerinii care ajung la mănăstire se bucură nu doar de mâncărurile delicioase, ci și de atmosfera de rugăciune și unitate care caracterizează această sărbătoare. Rețeta a stârnit interesul și a devenit un subiect de discuție pe rețelele sociale, atrăgând atenția asupra tradițiilor culinare din zona Dervent.
