Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat, începând cu 1 ianuarie 2026, proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
Reprezentanții instituției au anunțat că fiecare zi a anului va oferi o oportunitate de a explora fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități remarcabile, fapte cotidiene înregistrate în presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu care ilustrează povestea locală. Proiectul va pune accent pe perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o vreme de transformări semnificative pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. De asemenea, istoria acestui ținut, care se întinde din preistorie până în zilele noastre, va fi și ea abordată.
Tragedia de la Cernavodă
O relatare captivantă din ziarul „Dobrogea Jună” din 25 martie 1922 aduce în prim-plan o poveste demnă de un film de acțiune. Publicația detaliază, pe prima pagină, o tragedie ce a avut loc la Cernavodă, avându-i ca protagoniști pe sublocotenentul I. Georgescu, șeful depozitului de muniții local, și pe Elena Popa, cu care bărbatul trăise o poveste de dragoste tumultoasă.
„Un ofițer, după ce seduce o studentă în farmacie și trăiește cu ea în concubinaj timp de trei ani, încearcă să o îndepărteze printr-un atentat, dar sfârșește prin a cădea victimă propriei sale trădări”, notează autorul articolului, subliniind necesitatea unei descrieri detaliate a evenimentelor ce au dus la nenorocire.
Cei doi s-au întâlnit în timpul campaniei militare din Ardeal, când el era plutonier, iar ea era studentă la farmacie. Povestea lor a început pe front, unde s-au logodit, iar Elena l-a însoțit pe parcursul drumului regimentului. Ulterior, au achiziționat o casă la Buzău.
Totuși, lucrurile s-au schimbat după ce militarul a fost transferat la Cernavodă. „Aici a întâlnit o nouă persoană și, fiind atras de o posibilă zestre și copleșit de plictiseală, a întreținut două relații pentru o vreme, dorind în cele din urmă să se despartă de prima și să se căsătorească legitim cu a doua”, se menționează în ziar.
De aici, povestea devine din ce în ce mai dramatică: Elena este trimisă la Sinaia, se întoarce și se aruncă din tren la Cernavodă. După ce supraviețuiește cu răni ușoare, este din nou exclusă. Rănită sufletește, ea încearcă să-l atace pe ofițer cu vitriol, iar în replică, I. Georgescu o împușcă și o trimite din nou la Constanța. Împărțită între iubire și trădare, Elena Popa revine la Cernavodă, moment în care se produce un final tragic.
Pentru a se elibera de fosta sa iubită, sublocotenentul concepe un atentat. Procura două grenade și, în toiul nopții, îmbrăcat în cămașă de noapte, se pregătește să arunce unul dintre dispozitive în curtea imobilului.
Atentatul și consecințele sale
Atentatul a fost pus pe seama Elenei Popa, însă realitatea nu se aliniază cu scenariile prost concepute. Din nefericire, focoasa grenadă a intrat în contact cu clanța ușii, provocând o explozie înainte ca bărbatul să reușească să o arunce. Consecințele au fost devastatoare: a suferit amputarea unui braț și a unui picior, având în plus răni severe la cap. După ce a fost transportat la spital, a decedat după trei zile de suferință extremă, chemând-o la patul de moarte pe femeia înșelată pentru a-i cere iertare. Astfel, nevinovăția s-a răzbunat dur, conform încheierii autorului articolului.
Ziua Greciei în secolul trecut
Pe 25 martie se sărbătorește Ziua Națională a Greciei, o dată cu o semnificație profundă din punct de vedere istoric și spiritual. În Constanța, oraș cu o tradiție de lungă durată a comunității grecești, acest moment a fost marcat de-a lungul anilor ca o dovadă a conviețuirii multiculturale româno-elene. Manifestările organizate cu ocazia acestei zile au inclus, în mod constant, oficierea unui Te Deum la Biserica „Metamorphosis”, eveniment ce a fost reflectat în presa vremii.
De exemplu, ziarul „Dacia”, în ediția din 29 martie 1927, relata despre un Te Deum oficiat vineri la biserica elenă din localitate, în prezența consulului elin Jean Fridas, cu ocazia aniversării independenței Greciei. Ceremonia a fost urmată de o recepție la consulatul elen.
În aceeași notă, publicația a menționat în numărul din 4 aprilie 1929 desfășurarea unui Te Deum, la care au participat consulul Greciei, N. Bistis, președintele comunității elene, G. Papazoglu, precum și autoritățile române, printre care subprefectul V. Repezeanu și primarul Francisc Sachetti. Programul a fost completat de o recepție la consulat, unde s-au susținut discursuri despre semnificația zilei. „Un cor format din tineret a intonat imnurile naționale român și grec, după care serbarea a luat sfârșit”, relata publicația.
