Tribunalul Cluj Oprește Lucrările la Amenajarea Hidroenergetică Răstolița
Tribunalul Cluj a emis o ordonanță președințială prin care dispune oprirea lucrărilor de finalizare a amenajării hidroenergetice Răstolița, situată în județul Mureș. Acest proiect reprezintă ultimul obiectiv major de investiție inițiat de autoritățile comuniste din România în 1989, înainte de căderea regimului Nicolae Ceaușescu. Potrivit deciziei instanței, lucrările se vor suspenda până la soluționarea finală a procesului în care organizațiile non-guvernamentale de mediu Declic și Bankwatch România solicită anularea autorizației de construire a proiectului.
În luna iulie, a fost suspendată o hotărâre de Guvern din primăvara acestui an, care aproba defrișarea a peste 30 de hectare de pădure de către compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, pentru lucrările de la Răstolița. De asemenea, în luna iunie, a fost suspendat acordul de mediu pentru investiție.
Avocata ONG-urilor reclamante, Roxana Mândruțiu, a subliniat că suspendarea acordului de mediu ar fi trebuit să conducă la oprirea tuturor activităților, inclusiv a defrișărilor și lucrărilor rămase de executat. Ea a menționat că această hotărâre judecătorească a fost ignorată de Hidroelectrica, subliniind că protecția ordinii de drept și prevenirea pagubelor ireversibile nu au fost asigurate. „Până la o decizie definitivă în această acțiune, toate lucrările la AHE Răstolița sunt suspendate. Salutăm hotărârea Tribunalului Cluj”, a declarat Mândruțiu.
Viviana Stoica, coordonator campanie hidroenergie pentru Bankwatch România, a afirmat că instanța a luat o decizie care pune protejarea mediului pe primul loc, subliniind că nu se poate sacrifica natura repetat. „AHE Răstolița oferă un schimb neprofitabil – 10 râuri sacrificate pentru 0,1% din producția de electricitate”, a spus Stoica, evidențiind faptul că autorizația de construire este depășită.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a discutat recent despre proiectele Hidroelectrica contestate în instanță, menționând că obiectivul său este deblocarea acestora. „Avem proiecte cu un grad de finalizare de 80% sau 90%, investiții inițiate acum 20, 30 sau 40 de ani, care continuă să fie blocate. Acestea includ Pașcaniul, Răstolița, Surduc-Siriu, Bumbești-Livezeni, Cornețu-Avrig și Cerna-Motru-Tismana, totalizând 350 MW blocați din aceste motive”, a declarat Ivan.
Proiectul hidroenergetic de la Răstolița este finalizat în proporție de peste 90% și era programat pentru a fi pus în funcțiune în luna noiembrie a acestui an. În luna ianuarie, Executivul a aprobat exproprierea a 55 de hectare de pădure de la familia Banffy, cu o despăgubire estimată la aproximativ 5,68 milioane lei.
ONG-urile reclamante susțin că actele de reglementare contestate permit defrișarea a peste 30 de hectare din arii naturale protejate și executarea unor lucrări hidrotehnice majore bazate pe documentații tehnice învechite, ignorând realitățile actuale legate de schimbările climatice, biodiversitate și siguranța publică. Aceste zone protejate joacă un rol crucial în prevenirea inundațiilor, reducerea poluării și conservarea speciilor amenințate.
Proiectul Hidroenergetic Răstolița: O Investiție Strategica în Energie Regenerabilă
În decembrie 2022, Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, să declare proiectele care utilizează energia regenerabilă, inclusiv Răstolița, ca fiind de „interes public major”. Această clasificare le scutește de obligația de a efectua evaluări de impact asupra mediului și de restricțiile impuse de Codul Silvic, facilitând astfel accesul la finanțare nerambursabilă europeană prin programul REPower EU.
Răstolița este considerată unul dintre proiectele hidroenergetice istorice ale României. Amplasamentele acestuia au fost incluse în arii naturale protejate, ceea ce a dus la blocarea lucrărilor mult după ce investițiile au fost demarate. Până în prezent, valoarea investițiilor realizate la Răstolița depășește 200 de milioane de euro. Odată finalizată și operată, hidrocentrala va avea o putere instalată de 35,2 MW și o producție medie estimată de 46,3 GWh/an, urmând ca, în etapa finală, producția să ajungă la 117,5 GWh/an.
Conform declarațiilor oficiale, acest proiect are rolul de a asigura o utilizare complexă a debitelor râului Mureș și ale afluenților săi, contribuind astfel la generarea de energie regenerabilă și la alimentarea cu apă a comunităților din apropiere. Proiectul inițial a fost conceput înainte de 1989, iar în 1996, un studiu de optimizare a modificat debitul instalat și a ajustat traseul aducțiunilor secundare, în conformitate cu un nou acord de mediu mai restrictiv.
Pe lângă producția de energie, amenajarea aduce beneficii suplimentare, cum ar fi facilitarea tranzitării viiturilor, reducerea riscurilor de inundații și regularizarea debitelor râurilor. Amplasată pe valea râului Răstolița, acumularea colectează apele mai multor pâraie prin intermediul a două aducțiuni secundare, care sunt deviate ulterior în râul Mureș. Finalizarea și punerea în funcțiune a hidrocentralei de la Răstolița a fost anticipată cu 11 ani în urmă.
