Exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanța
În cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța, exponatul săptămânii este sarica, un articol de îmbrăcăminte specific aromânilor, care reflectă influențele ocupației lor principale, păstoritul, precum și condițiile geografice și climatice ale regiunii în care trăiesc.
Costumele sunt realizate în mare parte din țesături de lână, produse local, precum postav și dimie. Unele dintre aceste materiale sunt tratate prin piuă sau vâltoare pentru a le conferi o consistență mai bună.
Hainele groase erau adesea realizate la comandă, fie în ateliere specializate, fie de către croitori ambulanți, cunoscuți sub denumirile de „arafte” sau „araftu”, care se deplasau din sat în sat, lucrând direct în casele aromânilor.
Un aspect remarcabil al acestor articole vestimentare este faptul că piesele feminine și cele masculine prezintă similitudini în ceea ce privește materialele, tehnica de realizare și ornamentele utilizate. Această cerință de a produce un număr mare de veșminte a dus la dezvoltarea meșteșugului, generând realizări deosebite, fiecare având un caracter original.
Detalii despre sarica femeiască
Sarica femeiască expusă este confecționată din dimie de culoare neagră, având pe interior „miți” din lână de aceeași nuanță. Marginea, buzunarele și răscroiala mânecilor sunt decorate cu postav vișiniu, pe care sunt aplicate găitane roșii.
Pe partea superioară a spatelui se observă ornamente vegetale inspirate din motivul chiparosului, realizate din lănțișor din fir metalic auriu, alături de găitane roșii și galbene, așezate în rânduri orizontale și verticale, urmând linia răscroielii mânecilor.
Sarica provine de la aromânii veryani din Veria, Grecia, a fost realizată în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și a fost achiziționată de Muzeul de Artă Populară Constanța în anul 1993.
Conform Ordinului nr.2168/20.03.2013 emis de Ministerul Culturii, piesa a fost clasată în categoria juridică TEZAUR.
Sarica femeiască poate fi admirată în cadrul expoziției temporare a muzeului, intitulate „Aromânii – meșteșug și artă”.
