Tradițiile de Ziua Sfântului Valentin
Pe 14 februarie, de Ziua Sfântului Valentin, îndrăgostiții se întâlnesc fără a planifica acest lucru în prealabil, o tradiție ce își are originile în Marea Britanie. Această zi este asociată cu alegerea partenerilor de către păsări, motiv pentru care este denumită „ziua căsătoriei păsărilor”. Inițial, sărbătoarea era dedicată exclusiv iubirii dintre un bărbat și o femeie, însă de-a lungul timpului, a devenit o ocazie de a celebra iubirea în toate formele sale, inclusiv față de frați, surori, mame, tați și prieteni.
Încă din secolul al XIX-lea, s-a păstrat tradiția trimiterii de felicitări, primele fiind realizate din dantelă și satin, cu mesaje scrise de mână. Aceste felicitări simbolizau iubirea prin imagini de trandafiri roșii, inimioare și cupidoni, fiind adresate atât persoanelor iubite, cât și celor pe care îi iubim în secret.
Cadouri și întâlniri romantice
De Ziua Sfântului Valentin, există obiceiul schimbului de cadouri între îndrăgostiți. Cu această ocazie, se oferă flori, ciocolată, bomboane sau bijuterii. În trecut, în Țara Galilor, erau dăruite linguri sculptate din lemn și decorate, precum și lacăte și chei, simbolizând iubirea. În seara zilei de 14 februarie, îndrăgostiții obișnuiesc să aibă o cină romantică, iar în multe locuri se organizează petreceri atât pentru cei care au parteneri, cât și pentru cei singuri. În unele culturi, familiile își petrec timpul alături de prieteni apropiați în această zi specială.
Superstiții și tradiții populare
Conform tradițiilor anglo-saxone, în ziua de Sfântul Valentin, păsările își aleg perechea. Se crede că prima pasăre pe care o fetiță o va vedea în această zi îi va prezice cu ce bărbat se va căsători. De exemplu, dacă observă o mierlă, va întâlni un preot; dacă vede un macaleandru, va fi cu un marinar; păsările cu pene galbene îi vor aduce un bărbat bogat, iar vrabia un fermier. Păsările cu pene albastre îi vor aduce un bărbat vesel, porumbelul va indica un bărbat iubitor, iar dacă va observa o ciocănitoare, se va menține nemăritată.
În noaptea de dinaintea Zilei Sfântului Valentin, fetele își pun sub pernă o floare de coada șoricelului, iar prima persoană pe care o văd când ies din casă va fi viitorul lor soț. De asemenea, fetele nemăritate sunt încurajate să înconjoare biserica de 12 ori pentru a-și visa ursitul. Tot în această zi, numele pretendenților sunt scrise pe bucăți de hârtie, care sunt apoi învelite în lut și plasate în apă. Prima bucată de lut care iese la suprafață va conține numele celui cu care fetele se vor căsători.
Legenda Sfântului Valentin
Conform legendei, existat un împărat roman pe nume Claudiu al II-lea, cunoscut pentru natura sa războinică. Acesta a dorit să aibă o armată puternică, dar a observat că majoritatea bărbaților romani preferau să rămână acasă cu familiile lor. Astfel, Claudiu a decis să interzică căsătoriile pentru soldații din Roma, crezând că această lege îi va motiva să lupte. Valentin, un preot creștin, considera că dreptul de a te căsători este dat de Dumnezeu și că împăratul nu avea autoritatea de a-l interzice.
Viața și moartea Sfântului Valentin
Cuplurile s-au căsătorit în secret, alegând locuri ascunse pentru a evita atenția împăratului. Claudiu, un lider autoritar, l-a descoperit pe Valentin și l-a arestat. Apreciind personalitatea acestuia, Claudiu l-a considerat un tânăr înțelept și a încercat să-l convingă să renunțe la creștinism în favoarea unei cariere ca soldat roman. Valentin, însă, a refuzat această propunere, ceea ce a dus la încarcerarea și condamnarea sa la moarte.
În perioada de dinaintea execuției, Valentin a scris scrisori de adio către prietenii săi, semnându-le cu mesajul „Adu-ți aminte de Valentin al tău.” Se estimează că el a fost executat pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Detaliile vieții sale rămân neclare, iar veridicitatea legendei sale istorice nu este confirmată.
