17 aprilie – Izvorul Tămăduirii! Slujba de sfințire a apei va avea loc în toate bisericile și mănăstirile ortodoxe.

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Izvorul Tămăduirii

În vinerea din Săptămâna Luminată, creștinii ortodocși celebrează sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, care ne reamintește de una dintre minunile Maicii Domnului, petrecută cu un orb. Într-o pădure, Leon cel Mare, înainte de a deveni împărat, a întâlnit un orb care i-a cerut apă. Urmând îndemnul Maicii Domnului, Leon i-a oferit apă dintr-un izvor, iar orbul a fost vindecat de orbirea sa.

Pentru a-i mulțumi Maicii Domnului, odată ce a ajuns împărat, Leon cel Mare a construit o biserică lângă izvor, unde au avut loc numeroase minuni. Această biserică, situată în vechiul cartier Vlaherne, este încă vizibilă astăzi în Istanbul. Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii a fost adoptată de Biserica Ortodoxă în secolele V-VI. În toate bisericile și mănăstirile ortodoxe, după oficierea Sfintei Liturghii, se desfășoară slujba de sfințire a apei, conform tradiției Săptămânii Luminate.

Pomenirea Sfântului Simeon

În această lună, în ziua a șaptesprezecea, se face pomenirea sfântului sfințit mucenic Simeon, episcopul Persidei, și a însoțitorilor săi, Avdela preotul, Gotazat, Fusic și alții, numărul total fiind de o mie o sută cincizeci. Când domnea în țara Persidei regele Sapor, cetățile Ctesifon și Salic au scris împăratului că arhiereul creștinilor, Simeon, și mulți alții nu doresc să se supună autorității și să plătească dajdie, preferând să moară pentru Hristos decât să se slujească cu rușine.

Înfuriat, împăratul a ordonat ca sfântul Simeon să fie adus legat cu două lanțuri și încarcerat. Acolo, sfântul a reușit să-l convertească la credința în Hristos pe prepozitul Gotazat, care, deși fusese creștin, se închinase soarelui din frica de autoritate. Gotazat a fost decapitat ca răsplată pentru binele pe care îl făcuse, având în vedere că el îl crescuse pe împărat. Aflând de cele întâmplate, sfântul Simeon s-a bucurat și s-a rugat lui Dumnezeu împreună cu ceilalți, dorind să moară în același mod. După ce au fost scoși din închisoare, toți au fost decapitați, numărul lor fiind de o mie o sută cincizeci. Sfântul Simeon a fost primul executat, încurajând și pe ceilalți să-l urmeze.

Se spune că unul dintre cei condamnați s-a speriat, iar îngrijitorul palatului, pe nume Fusic, l-a încurajat să nu se teamă și să primească moartea cu curaj. Totuși, Fusic a fost denunțat pentru cuvintele sale și, mărturisind cu îndrăzneală credința în Hristos, a fost pedepsit prin tăierea limbii și jupuirea pielii, înainte de a-și da sufletul lui Dumnezeu.

Pomenirea Preacuviosului Acachie

Această zi este marcată și de pomenirea preacuviosului Acachie, episcopul Melitinei. Acachie s-a născut în Melitina Armeniei, din părinți credincioși care, deși nu aveau copii, au cerut de la Dumnezeu această binecuvântare prin rugăciune și înfrânare. Crescând în învățătura cărților, a fost dăruit episcopului orașului pentru a sluji lui Dumnezeu, așa cum promisese familia sa atunci când cerea această binecuvântare.

Pomenirea Sfinților

În această zi, Biserica Ortodoxă își aduce aminte de un număr de sfinți, inclusiv de Acachie, care s-a remarcat la Sinodul al doilea prin lupta sa împotriva eresului lui Machedonie, un adversar al Duhului Sfânt. Încă din copilărie, Acachie a fost recunoscut pentru darul său divin, fiind ales să devină cleric. Pe parcursul vieții sale, a progresat spiritual și a fost hirotonit preot, având o viață plăcută lui Dumnezeu. A fost ales episcop al cetății Melitinei, după moartea episcopului Otrie, fiind unanim apreciat de comunitatea sa.

Acachie a participat la Soborul al treilea de la Efes, alături de sfântul Chiril al Alexandriei și ceilalți sfinți părinți, unde au combătut învățăturile lui Nestorie, care hulea pe Preacurata Fecioară. Acesta a fost declarat eretic și a fost dat anatemei. Acachie a fost iubit de toți sfinții părinți, fiind lăudat și de împăratul Teodosie cel Mic. După o viață dedicată Bisericii lui Hristos și săvârșind multe minuni, s-a mutat la Domnul, iar moaștele sale au fost așezate lângă mormântul sfântului mucenic Polieuct.

Pomenirea Sfântului Mucenic Adrian

Tot în această zi, Biserica îl pomenește și pe sfântul mucenic Adrian, care a suferit pentru credința sa. Adrian a fost unul dintre cei prigoniți și întemnițați, iar odată eliberat, a fost constrâns să participe la jertfele aduse idolilor. În loc să se supună, a demonstrat curaj și a răsturnat jertfelnicul, provocând furia guvernatorului și a închinătorilor la idoli. A fost prins, supus la torturi și aruncat într-un cuptor, unde a murit cu demnitate.

Pomenirea Părintelui Agapet, Papă al Romei

În această zi este celebrat și părintele nostru Agapet, papă al Romei, care a trăit în timpul împărăției lui Justinian. Crescut în sihăstrie și virtute, a fost hirotonit în demnitatea preoțească. În drumul său către Constantinopol, pentru a-l întâlni pe împărat, a demonstrat prin faptele sale credința și puterea divină. Ajungând în Grecia, a vindecat un om paralizat, iar la Poarta de Aur a redat vederea unui orb. Datorită virtuților sale, a fost bine primit de autoritățile din Constantinopol și a reușit să-l îndepărteze pe Antim, episcopul Trapezuntei, care aderase la învățăturile greșite ale lui Eutihie și Sever.

Hirotonirea Preotului Mina

Într-un moment solemn, a fost hirotonit preacucernicul preot Mina, slujitor al preasfintei biserici celei mari. Acesta a fost recunoscut pentru viața sa exemplară și pentru cuvântul său plin de înțelepciune, având drepte cugetări în credință. După o perioadă de timp, preotul Mina a trecut la cele veșnice, lăsând în urmă o moștenire spirituală semnificativă.

Rugăciunile sfinte să ne însoțească, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *