Comunitățile musulmane în România
Primele comunități musulmane stabilite pe teritoriul României au apărut în secolele XIV-XV, ca rezultat al suzeranității Porții Otomane asupra Principatelor Românești, având o dezvoltare semnificativă în Dobrogea și în anumite localități de-a lungul Dunării. În anul 1877, Cultul Musulman din România era structurat în patru muftiate. Între cele două războaie mondiale, prin contopire, au rămas doar două, iar în 1943, muftiatele din Tulcea și Constanța s-au unit, formând un singur muftiat cu sediul în Constanța.
În Dobrogea, comunitatea musulmană a construit mai multe lăcașuri de cult, care au fost păstrate până în prezent ca monumente istorice, printre care se numără geamia centrală (Moscheea Carol I) și geamia Hunchiar din Constanța, geamia Esmahan Sultan din Mangalia, precum și geamiile din Medgidia, Hârșova, Amzacea, Babadag și Tulcea. În anul 1900, în Dobrogea existau 260 de geamii, dar după cel de-al Doilea Război Mondial, numărul acestora a scăzut la 151. Această tendință a continuat, iar în zilele noastre, există doar 70 de geamii, majoritatea fiind în stare de degradare.
Moscheea Regelui Carol I din Constanța
În Constanța, geamia centrală, cunoscută și sub numele de Moscheea Carol I, este cea mai mare moschee din România și este denumită și Moscheea Regală. Construcția a avut loc între anii 1910-1913, la inițiativa regelui Carol I al României, ca un dar pentru comunitatea musulmană din oraș. Aceasta a fost ridicată pe locul fostei geamii Sultan Mahmud, construită în timpul Sultanului Mahmud al II-lea, datată între anii 1822-1823 și demolată în 1910 din cauza stării avansate de degradare.
Inaugurarea moscheii a avut loc pe 31 mai 1913, în prezența familiei regale și a reprezentanților cultului musulman din România. Într-un articol din ziarul „Drapelul”, se menționează vizita lui Spiru Haret la Constanța, unde, alături de notabilitățile locale, a asistat la punerea pietrei de temelie a moscheii, precum și la manifestările de recunoștință față de inițiativa guvernului român de a construi un lăcaș de cult pentru musulmanii dobrogeni. Cu acest prilej, ministrul Spiru Haret a subliniat devotamentul elementului musulman față de țară și dinastie, fiind un susținător al Seminarului Musulman de la Medgidia, mutat de la Babadag la începutul secolului XX. Amet Curt Mola, un institutor din Medgidia și absolvent al Seminarului, a avut un discurs apreciat.
Arhitectura Moscheii Regelui Carol I
Stilul arhitectonic al clădirii este o sinteză între stilul neoromânesc bizantin, stilul arabo-egiptean și influențe maure. Inițial denumită Moscheea Carol I, a fost ulterior redenumită Moscheea Mahmud al II-lea, iar în prezent, credincioșii musulmani o numesc „Kral camisi” sau „Geamia Regelui”. Arhitectura clădirii reflectă influențe diverse, incluzând stiluri din Moscheea Aqsunqur din Cairo, iar curtea are caracteristici maure, inspirate de Alhambra din Granada. Proiectul a fost realizat de arhitectul Victor Ștephănescu, clădirea având o structură din beton armat, fiind printre primele de acest tip realizate în România.
Istoricul Moscheii Carol I
Moscheea Carol I, construită sub îndrumarea inginerului Gogu Constantinescu (1881-1965), se remarcă prin minaretul său în stil maur, având o înălțime de 38 de metri. Acesta include o scară interioară cu 140 de trepte, care conduce la locul de unde muezinul anunța ora de rugăciune. Sala centrală a moscheii este o încăpere pătrată cu latura de 14 metri, iar faianța ce îmbracă pereții acesteia a fost donată de statul turc în 1910, având un caracter special destinat lăcașelor de cult. Interiorul moscheii este împodobit cu o pictură murală deosebită și dispune de un covor oriental din Hereke, Turcia, cu o suprafață de 144 m², ce a aparținut sultanului Abdul Hamid, provenind din insula Ada Kaleh, având o vechime de peste 200 de ani. Între anii 1957-1959, moscheea a fost consolidată la nivelul minaretului și cupolei de către inginerul Aurel Beleș, iar lucrări de reabilitare au fost efectuate în anii 1981 și 1993 conform proiectului arhitectului Kemal Ghengoiomer.
Demersuri pentru reabilitarea moscheii
În prezent, se elaborează un nou proiect destinat consolidării și restaurării moscheii, care se află într-o stare avansată de degradare, având nevoie urgentă de reabilitare pentru a-și menține demnitatea și rolul sacru în viața comunității musulmane. Muftiatul Cultului Musulman depune eforturi pentru a obține finanțare din partea autorităților locale și județene, bani alocați din fonduri pentru zona metropolitană.
Muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, a anunțat că muftiatul își asumă pentru proiectul de reabilitare o sumă de peste 20 milioane lei. În acest sens, Muftiul Iusuf va avea o întâlnire cu autoritățile locale și județene pentru a discuta despre finanțarea necesară demarării lucrărilor de restaurare.
Un simbol al toleranței și respectului reciproc
De-a lungul timpului, Moscheea Carol I a reprezentat mai mult decât un simplu lăcaș de cult; a fost un simbol al toleranței și respectului între comunități. La inaugurarea sa, pe 31 mai 1913, Regele Carol I și Regina Elisabeta au oferit acest dar musulmanilor dobrogeni, recunoscându-le loialitatea față de statul român. Astăzi, acest monument istoric continuă să fie o dovadă a respectului reciproc dintre români și musulmani, iar restaurarea sa reprezintă un act de recunoștință și responsabilitate față de istorie și credință.
Muftiul Iusuf Murat subliniază importanța conservării acestui edificiu pentru viitoarele generații, afirmând: „Moscheea Carol I este mai mult decât un loc de rugăciune – este parte din identitatea noastră, din istoria noastră. Restaurarea sa este esențială pentru ca vocea comunității musulmane din Constanța să rămână puternică și respectată.”
În concluzie, putem afirma că Moscheea Carol I nu este doar o clădire, ci sufletul unei comunități, o punte între trecut și viitor, un loc unde credința rămâne neclintită.
