Cauze civile între părinți și copii în România
Pe rolul instanțelor din România se află numeroase cauze civile ce implică neînțelegeri între părinți și copii sau între moștenitori, toate având un numitor comun: disputa pentru bunurile părinților. Există situații în care părinții nu doresc să împartă averea în mod egal între moștenitori sau aleg să o lase în întregime unui singur copil. Cum se procedează în aceste cazuri?
Conflictele între moștenitori
Se întâlnesc frecvent cazuri în care moștenitorii își dispută bunurile mobile și imobile ale părinților. De asemenea, sunt situații în care părinții sau unul dintre ei refuză să împartă bunurile în mod echitabil. De exemplu, un părinte cu doi moștenitori care decide să lase apartamentul său doar unuia dintre copii ridică întrebarea: se poate considera dezmoștenirea celui de-al doilea copil?
Regulile legale privind moștenirea
Conform legii, în timp ce părinții sunt în viață, bunurile lor le aparțin integral și au dreptul de a le gestiona cum doresc. Aceștia pot transfera dreptul de proprietate asupra bunurilor unui singur copil printr-un contract de vânzare-cumpărare, cu acordul părților implicate, fără a fi obligați. Orice altă formă de transfer poate fi contestată în instanță, fie că este vorba despre testament sau alte tipuri de contracte.
Dispozițiile Codului civil
Un singur copil moștenește, de regulă, întreaga moștenire (100%) dacă nu există un soț supraviețuitor. În cazul în care există, acesta are o cotă parte, iar restul revine copilului, considerat moștenitor universal legal. Totuși, copilul beneficiază de rezerva succesorală, o cotă din moștenire care nu poate fi eliminată prin testament, chiar dacă părintele încearcă să-l dezmoștenească.
Când rămâne un singur părinte (denumit soțul supraviețuitor), copilul moștenește 75% din averea defunctului, ceilalți 25% revenind părintelui supraviețuitor. Un testament nu poate exclude complet un copil de la moștenire, deoarece acesta are dreptul la rezerva succesorală, echivalentă cu jumătate din cât ar fi moștenit în absența testamentului.
Ce este rezerva succesorală?
Rezerva succesorală reprezintă o parte din moștenire care nu poate fi lăsată străinilor prin testament. Legea asigură copilului un drept asupra acestei cote, protejându-i astfel interesele economice.
Condiții pentru dezmoștenire
Specialiștii susțin că părinții nu pot dezmoșteni complet copiii decât în cazuri specifice de ingratitudine sau nedemnitate. Ingatitudinea este definită prin fapte grave, de exemplu, condamnări penale pentru infracțiuni îndreptate împotriva părinților. De asemenea, se introduce și noțiunea de nedemnitate judiciară, care poate fi declarată în anumite situații.
Excluderea de la moștenire
Persoanele care pot fi excluse de la moștenire includ:
a) cei care au fost condamnați penal pentru săvârșirea, cu intenție, a unor acte grave de violență, fizică sau morală, împotriva celui care lasă moștenirea, sau, în cazuri specifice, pentru faptele ce au dus la decesul victimei;
b) cei care, cu rea-credință, au ascuns, alterat, distrus sau falsificat testamentul defunctului;
c) cei care, prin viclenie sau violență, au împiedicat persoana care lasă moștenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.
În esență, dacă cineva este dezmoștenit printr-o dispoziție testamentară, acea persoană va obține totuși jumătate din cota rezervată pe care o avea. De asemenea, persoanele care pot moșteni, dar nu sunt rezervatare, pot fi dezmoștenite prin testament.
