Traian Băsescu, în fața instanței pentru recuperarea drepturilor
Fostul președinte Traian Băsescu se va prezenta astăzi la Judecătoria Sectorului 1, în cadrul unei noi etape a procesului prin care solicită restituirea vilei de protocol și a beneficiilor pierdute în urma declarației sale ca fiind colaborator al fostei Securități. Această ședință este așteptată să fie una crucială, având în vedere că dosarul a fost amânat de mai multe ori.
Acțiunea vizează recuperarea drepturilor de fost președinte al României, după ce, în iulie 2025, Curtea Constituțională a României a stabilit că modificările legislative ce au dus la retragerea acestor beneficii sunt neconstituționale. Conform deciziei CCR, Băsescu are dreptul să revină în posesia unei locuințe de protocol, să beneficieze de o indemnizație lunară echivalentă cu 75% din salariul actualului președinte, de pază și protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, precum și de folosirea gratuită a unui autoturism de serviciu.
Decizia Curții Constituționale
Hotărârea Curții a fost adoptată în unanimitate, ca urmare a excepției de neconstituționalitate ridicate de Băsescu împotriva Legii nr. 243/2021, care prevedea retragerea privilegiilor foștilor șefi de stat considerați colaboratori ai fostei Securități.
Colaborarea cu Securitatea
Pe 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea, acționând sub numele conspirativ „Petrov”. Ca reacție, fostul președinte a anunțat intenția de a se adresa Curții Europene a Drepturilor Omului.
Conform CNSAS, Băsescu a furnizat note informative care ar fi condus la menținerea în țară a unui coleg de la Marină. Documentele depuse în instanță indică faptul că acesta a avut un ofițer de legătură desemnat de Securitate și a redactat două note informative. CNSAS susține că, pe parcursul colaborării, Băsescu a raportat activități considerate subversive, inclusiv intenția de a călători în străinătate și relațiile cu străini.
Într-o evaluare a informațiilor, CNSAS a subliniat că acestea ar încălca dreptul la viață privată și dreptul la liberă circulație, așa cum sunt protejate de tratatele internaționale. De asemenea, în urma uneia dintre notele informative ale lui Băsescu, Securitatea a emis un aviz negativ pentru desemnarea unui coleg pe nave românești care urmau să plece în afaceri externe.
Apărarea lui Traian Băsescu
În cadrul procesului de la Curtea de Apel București, Băsescu a contestat acuzațiile de colaborare cu Securitatea, afirmând că există o discrepanță între punctele sale de vedere și cele ale CNSAS. El a declarat că nu era conștient de faptul că i s-a atribuit un nume conspirativ și a subliniat că rapoartele sale sunt semnate cu titulatura „căpitan Traian Băsescu”. Băsescu a insistat că nu a semnat niciun angajament care să includă un nume conspirativ și că nu știa că Contrainformațiile Militare făceau parte din Securitate.
Declarațiile lui Băsescu în fața instanței
Băsescu a afirmat că a crezut că serviciile cu care a interacționat erau parte din Ministerul Apărării Naționale. El a susținut că nu a fost informat niciodată despre utilizarea unui nume conspirativ, menționând că abia după ce i s-au prezentat două note, colonelul Tudor i-a spus să semneze cu numele Petrov. Băsescu a precizat că nu avea cunoștință despre faptul că contrainformațiile militare erau legate de Securitate, descoperind acest lucru abia după Revoluție. El a crezut că această structură era subordonată comandamentului forțelor navale, conform inscripției de pe frontispiciu.
În continuare, Băsescu a subliniat că rapoartele sale au fost depuse la companie, nu la Securitate, și erau semnate cu numele „Căpitan Traian Băsescu”. A adăugat că, dacă ar fi fost colaborator, acestea ar fi fost semnate cu numele conspirativ Petrov. De asemenea, el a menționat că studenții de la Secția civilă a Institutului de Marină nu aveau restricții în a interacționa cu cetățeni străini, având relații cu aceștia în afara contextului profesional. Băsescu a amintit că, în timpul verii, ca studenți, se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia la Mamaia.
