Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat pe 1 ianuarie 2026 proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Acest demers își propune să ofere o incursiune zilnică în istoria orașului și a Dobrogei, evidențiind evenimente semnificative, personalități importante, fapte cotidiene din presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu care evocă trecutul local.
Proiectul se va concentra în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o etapă de profundă transformare pentru Constanța, care a evoluat de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, vor fi incluse și alte epoci, istoria acestui teritoriu având un arc de timp impresionant, de la preistorie până în zilele noastre.
Evenimentele zilei de 26 martie
Ziua de 26 martie a fost marcată de trei evenimente importante: alegerile pentru funcția de decan al Baroului, salvarea unor marinari naufragiați și un caz de contrabandă în Port.
Alegerile pentru decanul Baroului Constanța
Pe 26 martie 1923, la Baroul Constanța, s-au desfășurat alegeri pentru ocuparea funcției de decan, precum și pentru alegerea membrilor Consiliului de Disciplină. Au fost mai multe candidaturi, însă multe persoane s-au retras înainte de ziua votului. În cele din urmă, competiția s-a dat între doi candidați. George Benderli a câștigat cu 39 de voturi, în timp ce Alexandru Gherghel a obținut 32 de voturi.
Consiliul de Disciplină a fost format din avocați remarcabili, printre care Vintilă Berberianu, Bucur Constantinescu, Aurel Vulpe, Constantin Irimescu, Nicolae Roșculeț și Ion Theodorescu-Valahu.
Despre George Benderli
George Benderli, câștigătorul alegerilor, a trăit între 1865 și 1932. A fost decan al Baroului între 1925 și 1926, fiind al doilea avocat care a ocupat această funcție în Constanța, după Nicolae Simionescu. Fiul lui Dumitru Benderli, un vechi român dobrogean, a crescut în Peninsulă, locuința familiei aflându-se pe strada D.A. Sturdza, actuala stradă Revoluției din 22 decembrie 1989.
Casa familiei Benderli, un imobil în stil Seccesion, era situată la intersecția dintre scuarul fostei Piețe Basarab și Hotelul Bulevard, fiind distrusă de bombardamente în iunie 1941, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
După ce a absolvit studii de drept la Paris, Benderli a devenit un avocat de excepție și un politician influent, având chiar funcția de primar între septembrie și decembrie 1904.
Despre Alexandru Gherghel
Alexandru Gherghel, învinsul alegerilor din 26 martie 1923, a fost un avocat și poet simbolist, originar din Pitești, dar stabilit la Constanța în 1911. El a ocupat funcția de decan al Baroului imediat după Benderli, între 1926 și 1930, având studii în Drept și Litere.
Universitatea București și contribuțiile literare
La Universitatea București, un tânăr care a fost elev al lui Titu Maiorescu și coleg de clasă cu viitorul arheolog Vasile Pârvan și cu scriitorul Panait Cerna, a început să își contureze drumul în lumea literară. Prieten cu poetul Alexandru Macedonski, acest tânăr s-a evidențiat din adolescență ca un talentat autor, publicând mai multe volume de poezii, printre care se numără titluri precum „Cântece în amurg”, „Insula Uitării”, „Raze și Umbre” și „Solitare”.
Pe lângă cariera sa în avocatură, a colaborat cu diverse ziare și reviste, precum „Analele Dobrogei”, „Viață Nouă” și „Românul Literar”. Împreună cu Ion Minulescu, a editat revista „Luceafărul”. De asemenea, a fost director al publicației „România de la Mare” și, în 1931, a fondat un salon literar la Constanța.
Ion Theodorescu-Valahu: un decan remarcabil
Al treilea portret prezentat este cel al lui Ion Theodorescu-Valahu (1889-1957), care a ocupat funcția de decan al Baroului Constanța între 1932 și 1942. A exercitat, de asemenea, funcția de primar al orașului în două mandate (noiembrie 1921-1922 și iulie 1931-iunie 1932) și a fost prefect al județului la începutul anilor ’30. A fost președinte al Curții de Conturi și al Camerei pentru Agricultură, precum și membru activ al Comitetului Pro-Eminescu, militând pentru ridicarea bustului poetului pe faleza Cazinoului.
Ion Theodorescu-Valahu a decedat în 1957, în Penitenciarul Râmnicu Sărat, unde era încarcerat ca deținut politic.
Tragedia de pe vasul Ural
Pe 26 martie 1923, Marea Neagră a fost martora unei tragedii navale. Vasul britanic Grodno, în drum de la Sulina către Constantinopole, a descoperit o barcă rătăcită pe valuri, în care se aflau doi marinari epuizați, aproape de moarte din cauza inaniției. Aceștia, salvați la timp, au relatat că erau membri ai echipajului de pe Ural, un vas sub pavilion sovietic care naviga pe ruta Batumi (Georgia) – Odessa.
Din păcate, vasul Ural a luat foc și s-a scufundat în largul mării, tragând cu el 38 de marinari, iar cei doi naufragiați au fost norocoșii care au reușit să se salveze în ultima clipă.
Descoperirea contrabandei cu valută
Pe 26 martie 1924, funcționarii Vămii Port Constanța au descoperit un caz de contrabandă semnificativă cu valută, evaluată la peste 1 milion de lei, în timpul unui control de rutină printre pasagerii care îmbarcau pe vasul Împăratul Traian, destinat Constantinopolului. Un individ, Iani Vongles, fost comerciant, avea asupra sa valori nedeclarate, printre care 33 de piese dolari din aur, 250 de dolari în bancnote, 20 de franci de aur, o obligațiune SUA de 50 de dolari și diverse bancnote din Franța, Serbia și Grecia.
Vongles le adusese de la Brăila cu intenția de a ajunge în portul grecesc Pireu. Marfa sa a fost confiscată, iar el a fost deferit justiției.
Reclama zilei
Constanța – Marsilia: Linie directă și rapidă bi-lunară, deservită de vapoarele Patris și Andros. Patris pleacă cu pasageri și mărfuri vineri, 28 martie 1924, direct pentru Constantinopole, Mitilena, Pireu și Marsilia (eventual, Varna). Doritorii se pot adresa agenției Embiricos&Co, str. Lascăr Catargiu nr. 28. Plecarea vaporului Andros este programată pentru 11 aprilie.
jhlhg7
jaavt0