Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a început, începând cu 1 ianuarie 2026, inițiativa intitulată „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
Reprezentanții instituției au subliniat că fiecare zi a anului va oferi posibilitatea de a descoperi fragmente din trecutul Constanței și al Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități influente, fapte cotidiene documentate de presa vremii, descoperiri arheologice și artefacte de patrimoniu care ilustrează istoria locală într-un mod convingător. Proiectul va pune un accent deosebit pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră marcată de transformări semnificative pentru Constanța, de la un oraș-port la o poartă maritimă a României moderne. Cu toate acestea, nu vor fi neglijate nici alte epoci, întrucât istoria acestei regiuni se întinde pe o perioadă vastă, din preistorie până în prezent.
Artefactul Stela Palmată, evidențiat în 19 martie
Data de 19 martie este dedicată artefactului Stela Palmată, care face parte din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Această stela conține o inscripție în greacă, în care un tomitan pe nume Asclepiades se adresează „zeilor subpământeni”, cerându-le să îi facă dreptate și să răzbune moartea nedreaptă a celor doi copii ai săi, Flavia Aquilina, de 8 ani, și Iulius Augurinus, de 2 ani, care au fost „răpiți” și uciși de un demon cu „ochi răi”. Mâinile ridicate spre cer simbolizează implorarea lui Asclepiades pentru o justiție divină, solicitând zeilor să repare această mare nedreptate care l-a afectat pe el și pe urmașii săi nevinovați.
Invocarea zeilor și credințele antice
Conform unor specialiști, Asclepiades îl invocă pe Ananke, zeitatea Destinului, care reprezintă fatalitatea și inevitabilul. Aceasta era temută chiar și de Zeus, iar numele său a dat naștere termenului „la ananghie”. Este remarcabil faptul că tomitanul consideră că moartea copiilor săi a fost cauzată de un demon cu ochii răi. În cultura greacă antică, exista credința în deochi, iar „ochiul rău” era considerat capabil să provoace moartea unei persoane. Totuși, stela nu clarifică dacă cei doi copii au decedat din cauza unui deochi. În mitologia lui Ulise, acesta a fost vrăjit de privirea vrăjitoarei Circe, iar numele zeiței Kora (Persefona), soția lui Hades și fiica lui Demetra, provine din cuvântul „hore”, ce se referă la pupila ochiului. Răpirea lui Kora de către Hades a determinat-o pe Demetra să pornească în căutarea fiicei sale, iar Hecate, zeița magiei și a vrăjitoriei, a fost cea care a ajutat-o în această misiune.
Hecate era însoțită de un mare cortegiu de demoni, inclusiv Eriniile, divinități ale infernului care aveau rolul de a-i chinui pe cei care săvârșeau mari păcate. Este posibil ca atât Asclepiades, cât și alți locuitori ai Tomisului să fi avut în minte aceste entități atunci când cereau divinității răzbunarea pentru morțile nedrepte.
Stela Palmată: O Poveste din Timpuri Trecute
Stela Palmată reprezintă o operă remarcabilă, care adăpostește o istorie dramatică. Aceasta ne oferă, după aproape două milenii, o fereastră către credințele și temerile locuitorilor din Tomis.
Mitologia Eriniilor
În mitologia greacă, Eriniile erau personificări ale răzbunării, fiecare având o semnificație distinctă. Tisiphone simboliza Răzbunarea, Megara era asociată cu Gelozia, iar Alecto întruchipa Neliniștea.
