Exercițiu de căutare și salvare pe mare coordonat de Ministerul Transporturilor
Pe 22 octombrie 2024, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în colaborare cu Autoritatea Navală Română, a desfășurat un exercițiu complex dedicat căutării și salvării pe mare, precum și gestionării incidentelor de poluare marină. Acest exercițiu, care a durat peste 16 ore, a avut ca scop principal evaluarea eficienței planurilor și procedurilor de urgență stabilite în „Planul de cooperare privind intervenția unitară în situații de urgență pentru căutarea și salvarea vieții omenești pe mare” din 2013, precum și în „Planul național de pregătire, răspuns și cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 893 din 2006.
Coordonarea și colaborarea instituțională
Coordonarea exercițiului a fost realizată de Autoritatea Navală Română, sub conducerea directorului Centrului Maritim de Coordonare, Laurențiu Borcan. Acest demers a implicat colaborarea mai multor instituții, inclusiv Forțele Navale Române, Garda de Coastă, Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), compania OMV Petrom, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO).
Scenariul exercițiului
Operațiunile de intervenție au fost desfășurate cu ajutorul unui echipament complex, format din cinci nave de intervenție și un elicopter, toate mobilizate pentru a gestiona un scenariu major. Acesta a simulat o explozie la o platformă fixă de producție, urmată de un incendiu și dispariția a trei persoane. În cadrul acestui exercițiu, forțele implicate au realizat o operațiune de căutare și salvare, în paralel cu gestionarea unui incident de poluare marină, cauzat de deversarea a aproximativ 50 de tone de țiței în mare, din cauza unei fisuri în conducta de transfer a platformei.
Evaluarea capacităților de reacție
Exercițiul a urmărit, în principal, testarea reacției și colaborării interinstituționale, atât la nivel local, cât și național, în fața urgențelor maritime majore. S-au evaluat viteza de reacție a structurilor implicate, precum și eficiența comunicării și coordonării dintre acestea, pentru a asigura o intervenție rapidă și eficientă în situații de criză. De asemenea, s-au verificat procedurile operaționale stabilite în planurile de cooperare și s-au identificat eventualele vulnerabilități care ar putea apărea pe parcursul unei intervenții complexe.
Monitorizarea și raportul final
Pe lângă evaluarea răspunsului în situații de căutare și salvare și poluare marină, exercițiul a permis verificarea capabilităților tehnice și logistice ale structurilor implicate, inclusiv a echipamentelor de intervenție, a fluxurilor decizionale și a sistemelor de comunicații. Derularea exercițiului a fost monitorizată în timp real de un grup de evaluare special constituit, care va elabora un raport final. Acest document va conține o analiză detaliată a desfășurării exercițiului, a timpilor de reacție și a procedurilor operaționale testate, precum și recomandări pentru îmbunătățirea capacităților de răspuns ale structurilor implicate.
