Studiu despre eficiența chatbot-urilor în diagnosticarea medicală
Un studiu realizat de cercetătorii de la Massachusetts General Brigham, publicat în revista JAMA Network Open, evidențiază faptul că chatbot-urile dotate cu inteligență artificială pot greși în diagnosticarea diferențială în mai mult de 80% din cazuri, în condițiile în care nu primesc suficiente informații despre pacient. Cercetătorii au evaluat 21 de modele lingvistice, inclusiv versiuni ale ChatGPT, Gemini, Claude, Grok și DeepSeek, folosind 29 de cazuri medicale reale.
Rezultatele studiului arată că, în peste 80% din cazuri, inteligența artificială nu a reușit să genereze corect lista posibilelor diagnostice inițiale, iar performanța acestora crește semnificativ atunci când dispun de date complete. De asemenea, modelele sunt mai eficiente în etapele finale ale procesului diagnostic, având dificultăți în faza inițială. Aceste descoperiri vin într-un context în care mulți pacienți din întreaga lume întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor medicale, fie din cauza listelor lungi de așteptare, fie din cauza costurilor.
Conform cercetării, atunci când sistemele primesc toate datele relevante, cum ar fi analizele, examenele fizice și istoricul medical complet, rata de acuratețe a diagnosticului crește la peste 90%. Arya Rao, autoarea principală a studiului și cercetătoare MESH, a subliniat: „Aceste modele sunt excelente în stabilirea unui diagnostic final odată ce datele sunt complete, dar au dificultăți în etapa inițială, când informațiile sunt limitate.”
Experții în domeniu atrag atenția asupra riscurilor asociate cu utilizarea chatbot-urilor, menționând că utilizatorii ar putea lua decizii medicale eronate pe baza răspunsurilor incomplete oferite de aceste tehnologii. Dr. Marc Succi, director executiv al Incubatorului MESH, a explicat: „Nu poți pur și simplu să ai încredere în ceea ce spune chatbot-ul. Este un început bun, dar este nevoie de supraveghere și de implicarea unei persoane.”
Povestea unui pacient ajutat de inteligența artificială
Un exemplu relevant al potențialului și limitărilor inteligenței artificiale provine din Germania. Michael Hellmich, un bărbat de 54 de ani, a povestit cum viața sa a fost schimbată de inteligența artificială după ce medicii nu au reușit timp de aproape doi ani să-i explice simptomele severe. „Eram sigur că voi muri”, își amintește Hellmich, evocând durerile, amețelile, febra și epuizarea extremă care au început în martie 2023. În ciuda vizitelor repetate la medici, analizele nu au arătat inițial nimic concludent.
Ulterior, a fost diagnosticat cu meningită, anevrism și accident vascular cerebral. Nemulțumit de absența unui diagnostic clar, a început să interacționeze cu ChatGPT în 2024, introducându-și simptomele, încărcând rapoarte medicale și solicitând întrebări de tip diagnostic diferențial. Chatbotul a coordonat procesul în colaborare cu medicul de familie.
În 2025, ChatGPT a sugerat un tratament cu medicamentul Jardiance, utilizat în mod obișnuit pentru diabet și insuficiență cardiacă. „Consecința logică a multimorbidității tale”, a fost explicația oferită de AI, conform pacientului. După începerea tratamentului, simptomele s-au ameliorat, deși inteligența artificială nu a reușit să ofere un diagnostic exact, ci doar să identifice un tratament adecvat.
