Conferința Națională „Comunismul Românesc” – Ediția a XIV-a
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a anunțat organizarea Conferinței Naționale „Comunismul Românesc”, care va avea loc în perioada 20-21 noiembrie 2025, la București, în Sala Transilvania a Palatului Victoria. Deschiderea evenimentului este programată pentru ora 10:00.
Programul Conferinței
ZIUA 1 – 20 NOIEMBRIE 2025
10:00 – 10:45 – Deschiderea oficială
10:45 – 11:45 – Conferință plenară: Dennis Deletant, „Conferința de la Helsinki (1975) și România”. Moderator: Mioara Anton, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”.
12:00 – 13:30 – Secțiunea 1: Actul de la Helsinki și drepturile omului în România regimului Ceaușescu. Moderator: Radu Tudorancea.
- Andreea Bădilă – „România între retorică propagandistică și represiune disimulată. Limitele dialogului Est-Vest privind drepturile omului la reuniunea CSCE de la Madrid (1980-1983)”
- Ștefan Marius Deaconu – „Încălcări ale Actului Final de la Helsinki în România (1986): tipologii și studii de caz”
- Bogdan Emanuel Răduț – „Lupta pentru drepturile omului și libertatea religioasă în România post Helsinki: implicarea doctorului creștin după Evanghelie Silviu Cioată”
- Bogdan Preda – „Mobilitate și cooperare în blocul socialist: relațiile RSR – RDG (1965 – 1975)”
13:30 – 14:30 – Pauză de prânz
14:30 – 16:00 – Secțiunea 2: Economie, societate, viață cotidiană. Moderator: Cristian Vasile.
- Mioara Anton – „Măștile cotidianului comunist. Conformism și adaptare în România regimului Ceaușescu”
- Alexandra Bardan – „Lapte praf și videocasetofoane: reminiscențe sociale în ziarul Universul liber, 1986-1989”
- Carmen-Elena Potra – „Decretul nr. 313 din 17 octombrie 1981. Studiu de caz: „Greva pâinii” sau Revolta minerilor de la Motru”
- Ilarion Tiu – „Locuința rurală comunistă: proiecte de sistematizare a satelor în anii 1980”
16:00 – 16:30 – Pauză de cafea
Masă rotundă: „Bătălia” pentru memorie: amnezii și nostalgii colective
Moderator: Dan Mihai Țălnaru. Participanți: Mioara Anton, Alexandra Bardan, Mihai Cernea, Mihai Demetriaade, Matei Gheboianu, Cosmin Popa, Remus Ștefureac.
18:30 – 19:30 – Cină
ZIUA 2 – 21 NOIEMBRIE 2025
Locația: Universitatea din București, Facultatea de Matematică și Informatică, Sala de Consiliu.
9:30 – 11:30 – Secțiunea 3: Contestare și consens. Moderator: Oana Demetriaade.
- Radu Tudorancea – „Protestele studențești din România (24–25 decembrie 1968). Surse inedite”
- Serinela Pintilie – „Peripețiile unui lector britanic în Iașul universitar. Englezul „Lică” și Securitatea”
- Gianina Buzea – „Acțiuni ale Securității desfășurate sub acoperirea Miliției: cazul autorilor de „înscrisuri dușmănoase” din anii ’80”
- Angelica Helena Marinescu – „Municipiul Onești/Gheorghe Gheorghiu-Dej: industrializare, urbanizare și sport. Nadia Comăneci și gimnastica românească”
9:30 – 11:30 – Secțiunea 4: Arhivele între distorsionarea istoriei și analiza critică. Moderator: Luciana Jinga.
Sesiunile conferinței promit să aducă în discuție teme relevante și să ofere perspective variate asupra istoriei recente a României.
Eveniment dedicat studiului trecutului totalitar
În cadrul unei serii de emisiuni organizate de Serviciul Românesc al Europei Libere, specialiști din diverse domenii au discutat despre teme relevante legate de drepturile omului și istoria României. Mihai Demetriaade a abordat subiectul „fake-news”-ului istoric, încercând să ofere o definiție și exemple relevante. Cătălin Botoșineanu a prezentat arhivele structurilor comuniste din Iași, în timp ce Cristian Vasile a reflectat asupra rolului intelectualilor și artiștilor în dosarele Securității.
Secțiunea 5: Instrumentalizarea nostalgiei
În continuarea evenimentului, Oana Dumitrașcu a discutat despre dorința de siguranță și idealizarea trecutului. Didona Goanță a analizat fenomenul nostalgiei comuniste în mediul online, iar Nicoleta Simionescu a explorat conceptul exilului interior prin intermediul culturii. Laura Cornea a evidențiat distrugerea documentelor Securității și rațiunile politice din spatele acestei practici, în timp ce Andrei Ursu a subliniat importanța memoriei revoluției și distorsionarea istoriei ca instrument politic.
Secțiunea 6: Schimbări sociale și constrângeri instituționale
În cadrul acestei secțiuni, Ladislau Csendes și István Bandi au discutat despre minoritățile etno-culturale din România postbelică și traumele deportării. Mihăiță Enache a prezentat detalii despre „bătălia” pentru prima linie de metrou din București, iar Juliu Crăcană a analizat politica lui Nicolae Ceaușescu în privința infracționalității economice. Ciprian Nițulescu a abordat cazul funcționarilor internaționali români reținuți de regimul Ceaușescu.
Dezbatere: Trecutul totalitar: între arhive și discurs cinematografic
După o pauză de prânz, dezbaterea a continuat cu o discuție moderată de Alexandru I. Berceanu, alături de participanți din domeniul cinematografiei, inclusiv regizori și actori. Aceștia au împărtășit perspective asupra reprezentării trecutului totalitar în film.
Spectacol de teatru
Evenimentul a inclus și un spectacol de teatru intitulat „Nu trebuie să cauți în toate lucrurile o latură practică”, regizat de Radu Crăciun, cu scenografie semnată de Iuliana Gherghescu și interpretat de Isadora Bălțățeanu.
Evenimentul s-a încheiat cu o cină, oferind participanților oportunitatea de a discuta și de a reflecta asupra temelor abordate pe parcursul zilei.
