Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”
Începând cu 1 ianuarie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat un proiect dedicat istoriei orașului, intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Această inițiativă va oferi, zi de zi, fragmente din trecutul Constanței și al Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități de seamă, fapte cotidiene din presa vremii, descoperiri arheologice și obiecte de patrimoniu care reflectă povestea locală. Proiectul va pune un accent deosebit pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o etapă crucială în transformarea Constanței, de la un oraș-port la o poartă maritimă a României moderne. De asemenea, vor fi incluse și alte epoci, având în vedere amploarea istoriei acestei regiuni, care se întinde din preistorie până în prezent.
Pe 23 aprilie, ziua de Sfântul Gheorghe a fost, în Dobrogea anilor ’90 ai secolului XIX, nu doar o sărbătoare religioasă, ci și un motiv de organizare a serbărilor câmpenești, târgurilor și altor evenimente de natură agrară. Printre acestea, cursele de cai au devenit un simbol al regiunii. Astfel, această zi va fi dedicată acestor competiții, care au combinat spiritul competitiv cu tradițiile locale și au animat viața socială și economică din Dobrogea.
Presă locală, în special publicația „Constanța”, oferă dovezi importante despre serbările câmpenești și cursele de cai, subliniind cum aceste evenimente reușeau să atragă turiști din întreaga țară, făcând ca hotelurile din Constanța să fie adesea supraaglomerate. Una dintre primele mențiuni jurnalistice despre aceste curse apare în numărul din 16 aprilie 1895, unde se anunță competiția programată pentru 23 aprilie, pe moșia lui Constantin Pariano de la Hasancea (astăzi Valu lui Traian). Articolul detaliază premiile oferite: câștigătorul va primi „un cal bun” din herghelia lui Pariano, iar locurile II și III vor fi recompensate cu sumele de 60 și respectiv 40 de lei. De asemenea, se menționează intenția de a fotografia evenimentul, un aspect ce subliniază modernizarea și interesul publicului pentru aceste competiții.
Este important să ne concentrăm asupra lui Constantin Pariano (1846-1930), o personalitate marcantă a Dobrogei, menționată și în calendarul nostru istoric pe 14 ianuarie. Stabilit în zonă în jurul anului 1893, pe moșia de la Hasancea, Pariano a fost un inovator în agricultură și zootehnie, implementând idei moderne pentru acele vremuri. A fost prefect al Constanței, senator și un susținător activ al drepturilor locuitorilor din Dobrogea. Implicarea sa în organizarea curselor de cai trebuie privită nu doar ca un divertisment, ci și ca un mijloc de promovare a creșterii cailor, agriculturii și economiei locale.
Cursurile de Cai în Dobrogea
În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878 – 1947)”, istoricul Stoica Lascu povestește despre originile curselor de cai din Dobrogea și despre fascinația pe care acestea o exercitau asupra publicului. El menționează că, în zilele de curse, câmpul din Asancia era plin de vizitatori, evidențiind pasiunea intensă a populației pentru cai. Faima cailor dobrogeni, unicitatea curselor și entuziasmul locuitorilor au atras atenția Ministerului de Domenii, care a amenajat un hipodrom la Anadalkioi, relocând acolo cursele și având la dispoziție grajdurile fostului târg de vite, ceea ce a permis organizarea de expoziții pentru premierea celor mai buni cai.
Mutarea Curselor de Cai la Constanța
Articolul din ziarul „Constanța” din 20 aprilie 1897 detaliază momentul crucial al mutării curselor de cai de la Hasancea la Constanța. Petre S. Aurelian, fost premier și ministru al agriculturii, este lăudat pentru viziunea sa progresistă. Condițiile existente în Constanța sunt prezentate ca fiind „superioare”, iar inițiativa de a construi un hipodrom și un pavilion pentru juriu este apreciată. De asemenea, se subliniază că orașul devine o destinație turistică importantă pe 23 aprilie, anticipând o mare aglomerație cu ocazia zilei de Sf. Gheorghe, din cauza numărului crescut de rezervări la hoteluri.
Evoluția Curselor de Cai
Analizând articolele din anii următori, observăm că aceste curse nu au fost întotdeauna la fel de atrăgătoare pentru public. În 1898, publicarea programului s-a întârziat, iar numărul spectatorilor a scăzut. Anul 1900 a adus cursele pe 7 mai, iar în 1901, o epidemie de răpciugă a alarmat autoritățile locale. Suspendarea serbărilor câmpenești și a curselor de cai a avut loc în 1913 din cauza războiului mondial. Totuși, în 1916, Pariano a pledat pentru reluarea acestor întreceri, atât pentru divertismentul publicului, cât și pentru confirmarea calității cailor.
