Obiceiuri pentru bunăstare și sănătate în Marțea Albă, a treia zi de Paște: interdicții la spălat, călcat și curățenie.

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Tradiții și Obiceiuri în a Treia Zi de Paște

A treia zi de Paște coincide cu Marțea Albă din Săptămâna Luminată, o zi dedicată odihnei, în care activitățile obișnuite sunt suspendate. În această zi, femeile oferă de pomană pasca și vinul roșu rămase de la sărbătoarea Paștelui. De asemenea, vizitele făcute în prima zi de Paște sunt întoarse, iar ouăle pot fi ciocnite „dos cu dos” și „coastă cu coastă”. În trecut, oamenii obișnuiau să-și viziteze rudele, vecinii și prietenii, aceste întâlniri fiind cunoscute sub denumirea de „Umblatul cu pasca”, o tradiție ce provine din vremurile când creștinii vestiau Învierea Domnului Hristos.

În anumite regiuni ale țării, finii obișnuiau să ofere nașilor și cumetrii nu doar pască, ci și colaci. În Moldova, vizitele de Paște erau întoarse în această zi.

Conform tradiției, a doua zi de Paște este permisă ciocnirea ouălor roșii „cap cu dos”, iar în a treia zi se pot ciocni și „dos cu dos” și „coastă cu coastă”. Există o credință populară conform căreia firimiturile rămase după mesele de Paște trebuie păstrate, deoarece, îngropate, ar putea răsări o plantă numită cucoană sau maruncă, considerată utilă pentru femeile care își doresc copii.

Marțea Albă

Marțea din Săptămâna Luminată, cunoscută ca Marțea Albă, este o zi nelucrătoare, în care se evită spălatul, călcatul și curățenia. Femeile din mediul rural oferă de pomană pasca și vinul roșu rămas de la Paște. De asemenea, în această zi se usucă și se sfărâmă Sfântul Agneț, pâinea de împărtășanie, sfințită în cadrul Liturghiei din Joia Mare. Al doilea Agneț este pregătit după o rânduială specifică și, după ce este sfărâmat, este păstrat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneț este utilizat pe parcursul anului pentru a împărtăși bolnavii sau persoanele care nu pot ajunge la biserică din motive întemeiate.

Superstiții și Obiceiuri Asociate

1. A treia zi de Paște, cunoscută și ca Marțea Luminată, este o zi de odihnă, interzicându-se spălatul, călcatul și curățenia.

2. În zonele rurale, femeile oferă de pomană pasca și vinul roșu în această zi.

3. Sfântul Agneț, sfințit în Joia Mare, este uscat și sfărâmat conform unor tradiții specifice, fiind păstrat pentru împărtășirea bolnavilor pe parcursul anului.

4. În această zi și în celelalte zile până la Rusalii, credincioșii nu fac matanii în biserică.

5. În a treia zi și în celelalte zile din Săptămâna Luminată, nu se organizează alte activități obișnuite.

Regulile Bisericești în Săptămâna Luminată

Conform tradițiilor bisericești, preoții nu vor recita Psaltirea în această zi și în celelalte zile ale Săptămânii Luminate.

Slujbele de Înmormântare

Slujbele de înmormântare din această zi, precum și cele din celelalte zile ale Săptămânii Luminate, vor urma o ordonare specială. Aceste slujbe vor fi înlocuite de cele dedicate Învierii, iar cântările incluse în acestea vor reflecta triumful vieții asupra morții.

Practicile Liturghiei în Perioada Paștelui

Începând cu prima zi de Paște și până la Înălțarea Domnului, în cadrul Liturghiei se va cânta „Axionul Paștilor” și „Îngerul a strigat”. De asemenea, credincioșii vor folosi ca formă de salut expresia „Hristos a înviat!” iar răspunsul va fi „Adevărat a înviat!”.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *