Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța: Proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a lansat, începând cu 1 ianuarie 2026, proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Această inițiativă își propune să ofere o zi de întâlnire cu momente semnificative din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități deosebite, fapte cotidiene documentate în presa vremii, descoperiri arheologice și obiecte de patrimoniu care ilustrează trecutul local. Proiectul se va concentra în special pe perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră de transformări profunde pentru oraș, care a evoluat de la un simplu port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nu vor fi neglijate nici alte epoci, deoarece istoria acestei regiuni se întinde pe un interval de timp considerabil, de la preistorie până în zilele noastre.
Piesa de Tezaur: Statueta zeiței Cybele
Azi, MINA Constanța continuă prezentarea pieselor din Tezaurul de Sculpturi de la Tomis, descoperit pe 1 aprilie 1962, punând accent pe zeița Cybele. Statueta din marmură albă, cu cristale fine, o prezintă pe divinitate așezată pe tron. Cybele are pe cap un calathos, un acoperământ cilindric, puțin mai înalt decât spătarul tronului, iar părul îi coboară în bucle simetrice, schițate sumar.
Cybele, o divinitate orientală originară din Frigia, a fost asimilată de greci cu o zeitate a lor, cunoscută sub numele de „Marea Mamă” sau „Mama Zeilor”. La sfârșitul secolului al III-lea î.Hr., romanii au adoptat-o, numind-o Marea Mamă a Zeilor (Magna Mater Deorum) și construind un templu în cinstea ei pe Palatin. Această zeiță era asociată cu pământul și natura, fiind protectoare a vegetației și simbol al fertilității. Cybele era percepută ca locuind în adâncurile pădurilor sau pe vârfurile munților, dominând natura în toată sălbăticia ei. Cultul ei s-a răspândit, având temple, statui și basoreliefuri în multe regiuni.
Imaginea Cybelei apare frecvent pe monede, iar numele ei este menționat în inscripții. În reprezentările obișnuite, ea este ilustrată șezând pe tron, purtând simboluri precum calathos-ul ce înfățișează un coș de fructe, simbol al abundenței; tympanul, un instrument muzical asociat cu cultul său; sceptrul sau cornul abundenței, ținut în mâna stângă; și o pateră sau un mănunchi de spice, în mâna dreaptă. Deși statueta din Tezaurul de la Tomis nu include leii sau puii de leu, simboluri ale zeiței, acestea pot fi găsite în alte statuete descoperite în Dobrogea. Datarea acestei piese este din secolul III d.Hr.
Contextul istoric al prezentării Cybelei
Decizia de a o evidenția pe Cybele în prezentare nu este întâmplătoare. Conform tradiției, statuia zeiței a fost adusă de la Pessinunt (Frigia) la Roma pe 4 aprilie 204 î.Hr., iar prezența ei pe Palatin a marcat sfârșitul unei perioade dificile, pline de nenorociri, în timpul celui de-al doilea război punic. Considerată salvatoare a Romei, Cybele a fost identificată cu puterea de a aduce prosperitate și stabilitate. Această legătură dintre zeiță și istoria Romei subliniază importanța sa în contextul cultural și religios al vremii.
Adorarea Cybelei în Imperiul Roman
Cybele, cunoscută și sub numele de Venus Genetrix, a fost venerată în întregul Imperiu Roman, devenind o divinitate importantă. În toate orașele imperiului, inclusiv în Scythia Minor (Dobrogea), cultul ei era celebrat prin festivalul public Megalensia (Megalesia), care se desfășura între 4 și 10 aprilie, marcând venirea sa la Roma. Festivalul Megalensia era precedat, la sfârșitul lunii martie, de sărbători dedicate partenerului său, Atis, care era nu doar iubitul ei, ci și zeul fertilității și al naturii reînviate. Deși zilele dedicate lui Attis erau umbrite de povestea sa tragică (moartea și învierea sa), cele consacrate Cybelei erau pline de veselie și celebrare.
În cadrul festivităților de Megalensia, aveau loc spectacole, banchete, ceremonii și parade publice. Templul zeiței, care era inaccesibil profanilor în restul anului, se deschidea acum pentru toți. La Constanța și în întreaga Dobroge, au fost descoperite numeroase statuete ale Cybelei, ceea ce atestă popularitatea ei în regiunea istro-pontică. Reprezentările acesteia se află astăzi în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC). De asemenea, au fost găsite monumente și inscripții care evidențiază cultul ei la Tomis și despre mari preotese ale credinței în Cybele. Statuia și celelalte artefacte dedicate zeiței, precum și inscripțiile menționate, sunt dovezi clare ale existenței unui templu dedicat acestei divinități la Tomis, deși acesta nu a fost încă descoperit. Viitorul ar putea aduce noi surprize în această direcție.
dz1yzs