Solstițiul de Vară: Cea Mai Lungă Zi din An
Azi, se marchează cea mai lungă zi a anului, semnalând oficial începutul verii astronomice. Această zi, cunoscută sub numele de solstițiu de vară, are loc în fiecare an în jurul datei de 21 iunie. În 2025, solstițiul va avea loc sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42, ora României.
Ce Este Solstițiul de Vară?
Solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică. În acest moment, axa Pământului este înclinată maxim spre Soare, rezultând în cea mai mare cantitate de lumină solară pentru această regiune. Ca urmare, Soarele răsare devreme și apune târziu, oferind aproximativ 15 ore și 32 de minute de lumină în ziua de 21 iunie 2025. După această dată, zilele vor începe să se scurteze treptat, iar nopțile vor deveni mai lungi până la solstițiul de iarnă din decembrie.
Originea Numele „Solstițiu”
Numele „solstițiu” provine din latinescul solstitium, însemnând „soare care stă pe loc”. Acesta descrie fenomenul în care Soarele pare să rămână în aceeași poziție pe cer pentru câteva zile, fără a varia semnificativ în înălțimea sa maximă la amiază. Fiecare an aduce două solstiții: solstițiul de vară în iunie, care aduce cea mai lungă zi, și solstițiul de iarnă în decembrie, care aduce cea mai scurtă zi.
De Ce Este Cea Mai Lungă Zi a Anului?
Solstițiul de vară este momentul în care ziua atinge durata sa maximă, datorită înclinării axei Pământului. Pe parcursul anului, Pământul își menține o înclinare de aproximativ 23,5° față de planul eclipticii. În jurul datei de 21 iunie, emisfera nordică este înclinată maxim spre Soare, ceea ce determină Soarele să apară cel mai sus pe cer la amiază și să urmeze cea mai lungă traiectorie vizibilă. În România, acest fenomen se traduce în aproximativ 15 ore și 32 de minute de lumină pe 21 iunie 2025, în timp ce emisfera sudică va experimenta solstițiul de iarnă, având cea mai scurtă zi a anului.
Ciclul solstițiilor se explică prin alternarea orientării Pământului, jumătate de an fiind emisfera nordică îndreptată spre Soare, iar cealaltă jumătate în sens opus. Solstițiile marchează extremele acestei înclinări, când regiunea noastră primește maximul sau minimul de lumină solară. La solstițiul de vară, razele solare cad vertical pe Tropicul Racului, iar în România, Soarele atinge o înălțime de peste 67° deasupra orizontului. Această poziție ridicată contribuie la durata excepțională a zilei, iar după acest moment, Soarele începe să coboare treptat pe cer, semnalând începutul zilelor mai scurte.
Vara Astronomică
Vara astronomică se referă la perioada dintre solstițiul de vară și echinocțiul de toamnă. În emisfera nordică, aceasta începe în jurul datei de 21 iunie și se încheie în jurul datei de 22 sau 23 septembrie. În 2025, vara astronomică va dura de la 21 iunie până la 22 septembrie. Este important de menționat că definiția astronomică a verii diferă de cea meteorologică sau calendaristică.
Vara și Solstițiul de Vară
Meteorologii definesc vara ca fiind perioada cuprinsă între lunile iunie, iulie și august, în timp ce vara astronomică începe cu aproximativ trei săptămâni după începutul verii meteorologice. Această diferență temporală explică de ce cele mai călduroase zile de vară nu coincid exact cu solstițiul, ci apar la circa o lună după acesta. Solstițiul de vară reprezintă un moment semnificativ, marcând tranziția de la zilele din ce în ce mai lungi la cele care încep să scadă treptat.
Tradiții de Solstițiu de Vară
Solstițiul de vară a fost dintotdeauna un moment special, inspirând oameni să creadă în magie, în legătura cu natura și în obiceiuri care aduc noroc. În România, acest moment este strâns legat de sărbătoarea Sânzienelor, care se celebrează pe 24 iunie. Conform credințelor populare, în această perioadă „se deschid porțile cerului”, iar lumea vizibilă comunică cu cea invizibilă. Sânzienele coincid și cu o sărbătoare importantă din calendarul creștin, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, iar noaptea de dinainte, 23 spre 24 iunie, este considerată extrem de simbolică.
Deși în tradiția românească nu există multe superstiții legate de ziua exactă a solstițiului (21 iunie), ritualuri variate au loc în jurul acestei date. În satele de altădată, oamenii celebrau puterea soarelui, aflat la apogeul său. Aceștia culegeau plante medicinale, realizau cununi din flori și aprindeau focuri pe coline. Se credea că în această perioadă, plantele medicinale capătă o putere sporită, iar focul servește la protejarea împotriva bolilor, ghinionului și spiritelor rele. Această zi era cunoscută și sub denumirea de „Amuțitul Cucului”, deoarece se spunea că, o dată cu solstițiul, cucul încetează să cânte, semn că vara a atins apogeul.
În ajunul Sânzienelor, pe 23 iunie, se aprindeau focuri pe dealuri. Tinerii săreau peste flăcări, iar comunitățile se adunau pentru a alunga răul și a atrage norocul. În anumite zone, coronițe sau plante aromatice, cum ar fi pelinul, erau aruncate în foc, ca o formă de curățare simbolică a trupului și sufletului.
Un alt obicei frecvent era culegerea plantelor de leac. În noaptea magică de Sânziene, femeile și fetele adunau ierburi tămăduitoare, precum sunătoarea, pelinul sau florile galbene de sânziană, crezând că doar atunci au cea mai mare putere. Unele dintre ele realizau cununi, păstrându-le ca talismane pentru sănătate și belșug în casă. De asemenea, fetele tinere își așezau flori de sânziene sub pernă, sperând să-și viseze viitorul partener, o tradiție plină de speranță ce se păstrează și în zilele noastre în unele sate.
Florile de sânziene aveau și un rol protector. Fetele le împleteau în coronițe pe care le purtau în păr sau le păstrau în locuințe. Uneori, femeile își legau mijlocul cu tulpini de sânziene pentru a evita durerile de spate în timpul muncilor câmpului. După ce florile se uscau, coronițele erau agățate la feronerie sau uși, simbolizând belșugul și protecția casei.
Solstițiul de vară nu este important doar în România, ci și în alte țări. De exemplu, în regiunile nordice, este sărbătorit prin festivalul Midsommar, una dintre cele mai îndrăgite sărbători din Suedia, unde oamenii se adună și dansează în jurul stâlpilor decorați.
Flori și sărbătoare sub lumina soarelui de la miezul nopții
În Anglia, sute de oameni se adună la Stonehenge în dimineața solstițiului, cu scopul de a observa răsăritul soarelui.
Cum ne influențează solstițiul de vară starea de spirit
Solstițiul de vară, ce semnifică începutul verii astronomice, are un impact considerabil asupra stării noastre de spirit și este plin de semnificații. Din perspectiva biologică, expunerea la lumina naturală stimulează secreția de serotonină, cunoscută sub denumirea de “hormonul fericirii”, care contribuie la îmbunătățirea stării de spirit și poate diminua riscul depresiei sezoniere.
Multe persoane se simt mai energice și mai bine dispuse în zilele lungi de vară, iar acest sentiment este resimțit și în perioada solstițiului. Totuși, schimbarea bruscă a duratei zilei poate afecta ritmul circadian, ceea ce poate genera dificultăți de somn. Aceste efecte sunt temporare, iar organismul se adaptează rapid.
În plan astrologic și spiritual, solstițiul de vară este perceput ca un moment al tranziției și al noilor începuturi. Astrologii discută despre “renașterea” spirituală, celebrând lumina care atinge apogeul și triumful luminii asupra întunericului. Multe practici ezoterice sau de wellness, precum yoga și meditația, utilizează solstițiul de vară ca o oportunitate pentru ritualuri de reconectare cu natura și pentru a exprima recunoștință și intenții pozitive.
