Summitul TILIA – O Platformă pentru Idei și Leadership în Acțiune
Premiera TILIA – Today’s Ideas and Leadership in Action (Summitul Orașelor din România), organizată de Fundația IULIUS în colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a avut loc pe 23 și 24 aprilie la Palatul Culturii din Iași. Evenimentul a reunit 600 de participanți fizici și peste 300 online, promovând un dialog între administrația locală și centrală, arhitecți, urbaniști, experți în finanțare internațională, mediul de afaceri, academic și societatea civilă.
Provocări și Soluții pentru Orașele României
Una dintre temele centrale ale summitului a fost cum pot orașele din România să se dezvolte fără a-și pierde comunitățile, identitatea și vitalitatea. De asemenea, s-a discutat despre modalitățile prin care orașele pot deveni mai verzi, mai conectate, mai primitoare și capabile să atragă investiții, talente și proiecte de infrastructură. Aceste subiecte au deschis o dezbatere de două zile, aducând laolaltă perspective adesea separate în discuțiile publice.
Perspectiva Urbană: Viziune și Soluții Concrete
Summitul TILIA a abordat dezvoltarea urbană din două unghiuri complementare. Prima zi a fost dedicată viziunii, designului urban, arhitecturii, mobilității și bunăstării în orașe, în timp ce cea de-a doua zi s-a concentrat pe soluții practice, infrastructură, finanțare, fonduri europene și parteneriate public-private.
Orașele Fericite: Încredere, Natură și Mobilitate Inteligentă
Charles Montgomery, autorul cărții „Orașul Fericit” și un expert de renume în urbanism, a fost invitat special la summit, discutând despre interdependența dintre designul urban, încrederea socială și bunăstarea cetățenilor. În cadrul prezentării sale intitulate „Știința orașelor fericite și bunăstarea oamenilor”, Montgomery a subliniat că „designul urban influențează comportamentele, iar orașele pe care le creăm astăzi pot să ne apropie sau să ne izoleze”. El a exemplificat transformări urbane semnificative, cum ar fi revitalizarea Times Square din New York și inițiativele de îndepărtare a vehiculelor din apropierea școlilor din Paris, evidențiind cum mobilitatea alternativă poate readuce spațiile urbane cetățenilor.
Inovație și Responsabilitate în Designul Urban
Echipa Foster + Partners, una dintre cele mai influente în arhitectura mondială, a adus o perspectivă valoroasă printr-un masterclass dedicat designului urban responsabil. Stefan Behling, Senior Executive Partner al Foster + Partners, a discutat despre importanța reconectării orașelor cu natura și experiențele cotidiene ale locuitorilor. „Arhitectura nu este doar despre clădiri, ci despre experiențe: trebuie să readucem orașele oamenilor și să creăm spații cu adevărat plăcute”, a afirmat el, subliniind necesitatea de a crea medii mai sănătoase care să faciliteze întoarcerea naturii în orașe.
În cadrul summitului, Foster + Partners a prezentat idei strategice pentru remodelarea Palas Iași, punând accent pe conservarea moștenirii istorice, dezvoltarea de spații pietonale, creșterea verdeții și conectarea mai eficientă a complexului cu Palatul Culturii.
Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare IULIUS, a expus, de asemenea, proiectele companiei și viziunea acesteia pentru viitorul urban al Iașului.
Transformările urbane: curaj și viziune pentru viitor
La IULIUS, ne concentrăm pe construirea de proiecte care să dureze în timp, nu pe obținerea unor câștiguri rapide. De multe ori, am auzit că anumite lucruri sunt imposibile: relocarea, decontaminarea, bioremediarea sau reconectarea unei platforme industriale la oraș. Totuși, experiența noastră demonstrează că multe dintre aceste proiecte par imposibile doar până în momentul în care devin realitate. Provocarea principală nu constă în lipsa de resurse financiare sau avize, ci în convingerea administrației, a cetățenilor și a echipei că un loc poate evolua și deveni mai valoros decât este în prezent. Indiferent dacă ne referim la Palas Iași, RIVUS Cluj sau proiectul din Constanța, important este să avem curajul de a identifica potențialul acolo unde alții văd doar riscuri și să reîntregim orașului spații capabile să genereze dezvoltare, încredere și un impact pozitiv asupra comunității.
Fondurile europene și parteneriatele public-private: cheia transformării orașelor
Cea de-a doua zi a summitului a fost dedicată identificării unor soluții și mecanisme concrete pentru dezvoltarea urbană în România. Discuțiile s-au concentrat pe relația dintre administrație și finanțare, precum și pe importanța fondurilor europene și a parteneriatelor public-private. Mihai Jurca, Șeful Cancelariei Primului Ministru, a subliniat necesitatea unor parteneriate durabile în contextul unui climat economic volatil și rolul sectorului privat în dezvoltarea infrastructurii pe termen lung. El a menționat că, dincolo de cadrul legislativ, esența funcționării parteneriatelor public-private se bazează pe o înțelegere clară a principiilor fundamentale, în special partajarea responsabilităților și a riscurilor între stat și sectorul privat.
În cadrul panelului „Orașe verzi”, primari și reprezentanți ai administrațiilor locale au abordat realitatea dezvoltării urbane din România. Aceștia au convenit că orașele progresează mai ales în funcție de oportunități și constrângeri, mai degrabă decât printr-o planificare detaliată. De asemenea, Marius Perșenea, Chief Operating Officer IULIUS, a evidențiat importanța integrării între proiectele private de regenerare urbană și infrastructura administrativă. El a declarat că, timp de aproape 30 de ani, dezvoltarea orașelor a fost realizată în mod separat, de către administrație și investitori, iar grupul IULIUS a demonstrat că parteneriatele public-private sunt esențiale pentru realizarea unor proiecte relevante pe termen lung.
Sebastian Costea, Manager IULIUS, a adus în discuție faptul că predictibilitatea reprezintă un aspect esențial pentru succesul proiectelor de regenerare urbană. El a subliniat că lista de așteptări a unui investitor privat începe cu acest element. Un partener privat nu va obține venituri imediate la începutul parteneriatului; este nevoie de o perioadă de grație și de un mecanism de plăți diferențiate, care să fie implementat odată cu generarea veniturilor. De asemenea, este necesar un mecanism adaptat pentru proiectele mixte, aflate la intersecția dintre concesiune și servicii publice.
Parteneriatele Public-Privat în Europa
Maria Tzanidaki, Principal Manager al Unității de Consultanță PPP la BERD, a subliniat importanța parteneriatelor public-privat, un mecanism complex care depinde de angajamente politice și de colaborarea părților implicate pentru a dezvolta un model de implementare eficient. Conform acesteia, modelul ideal este unul mixt, în care direcția este stabilită la nivel central, dar impactul se resimte la nivel local.
BERD lucrează la un portofoliu de aproximativ 15 proiecte, cu o valoare totală estimată de circa 3 miliarde de euro, incluzând inițiative majore de regenerare economică și consultanță pentru guverne.
Exemple de succes la nivel internațional
În cadrul aceluiași panel, Marcelo Catellanos, Senior Country Manager pentru Europa de Sud-Est la International Finance Corporation, a adus în discuție eficiența acestor modele în diverse colțuri ale lumii. El a subliniat importanța identificării țărilor în care parteneriatele public-private au demonstrat succes constant pe termen lung, precum Marea Britanie, Franța și Olanda. Aceste țări au implementat PPP-uri în sectoare precum transportul, educația, sănătatea și infrastructura.
Catellanos a explicat că în Marea Britanie modelul a fost aplicat cu succes în transport și educație, în Franța în domeniul feroviar și energetic, iar Olanda a dezvoltat colaborări semnificative în sectorul aeroportuar. Aceste realizări sunt rezultatul unei viziuni politice clare, a unei culturi a colaborării, a unei structuri adecvate și a unor finanțatori care înțeleg contextul. România, potrivit acestuia, este pregătită să adopte PPP-uri, având deja un cadru legal suficient de bun, dar necesită o structură clară pentru distribuirea responsabilităților și riscurilor.
Modelul de excelență al Veolia România
În cadrul summitului, Veolia România a prezentat un exemplu de excelență în PPP, reprezentat de parteneriatul dintre Apa Nova București, o companie Veolia, și Primăria Municipiului București. Acest parteneriat, unul dintre cele mai longevive și de succes din sectorul utilităților publice din Europa, a fost semnat în 2000 și a dus la transformarea radicală a infrastructurii de apă și canalizare a Capitalei, prin investiții de peste 795 milioane de euro.
Printre realizările acestui proiect se numără creșterea randamentului rețelei de apă de la 50% în anul 2000 la aproximativ 80% în prezent, extinderea acoperirii serviciilor la peste 2,1 milioane de locuitori și modernizarea stațiilor de tratare, inclusiv transformarea stației de epurare a apelor uzate de la Glina în cel mai mare producător de energie verde din zona metropolitană a Capitalei.
Direcții pentru orașele viitorului
Pe o scenă separată, summitul a abordat și conceptul de orașe în devenire, analizând forțele care modelează caracterul urban prin studii de caz în domenii precum arhitectura, industriile creative, sănătatea mintală și infrastructura verde. Summitul TILIA a subliniat că orașele viitorului nu pot fi construite în mod fragmentat, ci prin colaborare, viziune, soluții integrate și mecanisme de finanțare adaptate complexității urbane.
Orașele din România au nevoie de spații publice care să încurajeze interacțiunea socială, de natură, mobilitate inteligentă și arhitectură de calitate, alături de administrații eficiente, reguli clare, finanțare predictibilă și parteneriate între sectorul public și cel privat.
