Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța: Proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”
Începând cu 1 ianuarie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a lansat proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Reprezentanții instituției au anunțat că, pe parcursul fiecărei zile din an, vor fi prezentate fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei. Acestea vor include evenimente notabile, personalități importante, fapte cotidiene documentate în presa vremii, descoperiri arheologice și obiecte de patrimoniu, toate acestea contribuind la conturarea unei povești captivante despre trecutul local.
Proiectul va pune accent pe perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă marcată de transformări esențiale pentru Constanța, care a evoluat de la un oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, și alte perioade istorice vor fi incluse, având în vedere că istoria acestei regiuni se întinde pe un interval de timp vast, de la preistorie până în zilele noastre.
Ziua Internațională a Femeii
Azi, se marchează o filă din istorie, legată de data de 8 martie. Inițiativa de a celebra o Zi Internațională a Femeii a fost propusă în anul 1910, în cadrul Conferinței Internaționale a Femeilor Socialiste de la Copenhaga, având-o ca promotoare pe activista germană Clara Zetkin. Prima ediție a acestei zile a fost celebrată în 1911 în statele vest-europene, dar nu pe 8 martie, ci pe 19 martie. Data a fost schimbată după evenimentele din 1917, când femeile din Rusia au declanșat o grevă pe 23 februarie (după calendarul vechi), echivalentul datei de 8 martie în calendarul actual. În 1975, Organizația Națiunilor Unite a recunoscut oficial 8 martie ca Ziua Internațională a Femeii, în contextul Anului Internațional al Femeii.
Referitor la începuturile acestei sărbători, în articolul „8 martie – Ziua Internațională a Femeii”, publicat pe 7 martie 1954, se menționează: „S-au împlinit 44 de ani de la cea de a doua conferință internațională a femeilor socialiste din Copenhaga, cînd s-a hotărât ca la 8 martie, în fiecare an, să se sărbătorească Ziua Internațională a Femeii. Rolul istoric al acestei hotărâri a fost acela de a uni și mai mult femeile din întreaga lume în lupta pentru drepturi, fericirea copiilor și pentru o viață mai bună.” În România, celebrarea zilei de 8 martie a început să fie o practică constantă după 1948, când femeilor le sunt recunoscute realizările profesionale, rolurile de mamă și soție, iar manifestările culturale le sunt dedicate.
În perioada comunistă, această zi a fost percepută mai mult ca Ziua Mamei, punându-se accent pe rolul matern al femeii și pe omagierea mamelor. Presa vremii includea articole dedicate femeilor și contribuției lor în societate, cu un amestec de propagandă socialistă, poezii, caricaturi și rebusuri pe această temă.
„Ziua femeii este deopotrivă și ziua bărbaților, în măsura în care femeia este mama, sora, logodnica, soția noastră, tovarășa de zile bune și de zile negre, sprijinul celor mai nobile nădejdi. De ziua femeii, adresez minunatei noastre tovarășe cele mai calde urări de fericire”, este mesajul de felicitări semnat de Sică Alexandrescu, „artist al poporului”, publicat în martie 1970.
Pe 8 martie 1925, Teatrul Elpis a găzduit o serie de evenimente dedicate acestei zile.
Reprezentație de Gală la Teatrul Național din București
Cu ocazia jubileului de 50 de ani de carieră a marelui actor român, Constantin I. Nottara (1859-1935), Teatrul Național din București a oferit o reprezentație de excepție. Publicul din Constanța a avut ocazia să vizioneze piesa „Apus de Soare”, o dramă profundă scrisă de Barbu Ștefănescu Delavrancea.
Conform ziarului Dacia, pe lângă maestrul Nottara, pe scenă au evoluat și alți actori de renume, precum Critico, Orendi, Melișanu, Romano, alături de actrițele Nicolau, Ciuceanu și Buziganu. De asemenea, domnișoara Voluntaru, o tânără talentată din Constanța, a fost apreciată de public. Trupa de actori de la Teatrul Național se afla într-un turneu în marile orașe ale țării cu ocazia jubileului. Ziarul Dacia a notat că, la vârsta de 66 de ani, Nottara a jucat poate pentru ultima dată rolul lui Ștefan cel Mare.
Din Dobrogea Jună aflăm că marele actor și colegii săi au fost întâmpinați cu mult entuziasm la Constanța, în ziua reprezentației. „Un public numeros a venit să-l întâmpine pe ilustrul oaspete, iar în momentul sosirii trenului, strigăturile de „Ura” s-au împletit cu sunetele muzicii militare, care a fost prezentă pentru a sărbători evenimentul. Oficialitățile au lipsit, iar discursurile nu au fost rostite. De la gară, maestrul a mers cu trăsura 78, cea mai veche dintre birjele constănțene, până la restaurantul Bristol din Piața Independenței (astăzi Piața Ovidiu). Seara, pe scena de la Elpis, Nottara a primit o statuetă oferită de organizatori, achiziționată de la magazinul Pincus Șapira. La finalul reprezentației, impresarul Moritz Comet a anunțat că Nottara va reveni la Constanța, dar nu cu „Apus de Soare”, ci cu piesa „Ludovic al XI-lea”.
Toate ziarele locale au convenit asupra unui aspect rar întâlnit: reprezentația maestrului a fost deosebită, iar prezența sa, alături de ceilalți actori, a reprezentat o sărbătoare unică pentru comunitatea constănțeană.
Radu Tudoran – O Viață Dedicată Mării
Pe numele său real Nicolae Bogza, Radu Tudoran s-a născut pe 8 martie 1911, în localitatea Blejoi din județul Prahova. Acesta a fost un lingvist, traducător și prozator român, fiind fratele lui Geo Bogza, creatorul reportajului literar. Fiul unui funcționar din Marina Comercială, Tudoran a fost influențat de dragostea pentru mare pe care i-a insuflat-o tatăl său. Autor al unor romane celebre, cum ar fi „Toate pânzele sus!”, „Un port la răsărit” și „Maria și Marea”, el a scris și ciclul de romane „Sfârșit de mileniu”. Talentul său de a descrie universul maritim specific Dobrogei îi asigură un loc de cinste în calendarul istoric al orașului Constanța.
Reclama Zilei
Dumitru C. Frangopol – Mare magazin de sticlărie, faianțerie, articole de feronerie și menaj, bine asortat cu sobe de tuci de iarnă. Magazin de încredere. Strada Carol 48.
