În amintirea lui Mihai Irimia

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat, începând cu 1 ianuarie 2026, proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Aceasta inițiativă va oferi, zi de zi, oportunitatea de a explora fragmente relevante din istoria orașului și a Dobrogei, incluzând evenimente semnificative, personalități de marcă, fapte cotidiene surprinse în presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu care contribuie la povestea trecutului local. Proiectul va pune accent pe perioada dintre sfârșitul secolului XIX și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră de transformări fundamentale pentru Constanța, de la statutul de oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Cu toate acestea, nu vor fi omise nici alte perioade istorice, având în vedere că istoria acestui teritoriu se întinde pe o durată impresionantă, din preistorie până în zilele noastre.

Omagierea lui Mihai Irimia

Pe 25 februarie 2011, arheologia dobrogeană a suferit o pierdere semnificativă prin decesul lui Mihai Irimia, un profesionist dedicat, pedagog pasionat și coleg de neprețuit. În memoria sa, ziua de 26 februarie va fi dedicată acestui om de știință remarcabil. Născut pe 25 octombrie 1942, în comuna Urecheni din județul Neamț, Mihai Irimia a absolvit Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și a consacrat întreaga sa carieră cercetării și conservării patrimoniului Dobrogei.

În 1965, Mihai Irimia a fost angajat prin repartiție guvernamentală la Muzeul Regional de Arheologie Dobrogea, instituție care a devenit ulterior Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, unde a activat timp de trei decenii.

Contribuții remarcabile

În legătură cu abordarea sa profesională, Livia Buzoianu sublinia că Mihai Irimia era un expert desăvârșit în relația cu realitatea arheologică, demonstrând o atenție deosebită pentru dovezile materiale analizate. Activitatea sa a culminat în patru cărți și peste 120 de studii științifice, note, rapoarte și cronici publicate în reviste de specialitate, acoperind subiecte precum necropolele getice de la Bugeac, așezarea de la Gura Canliei, dovezile hallstattiene de la Rasova-Malul Roșu și așezările grecești de la Corbu de Jos.

Mihai Irimia a demonstrat același nivel de profesionalism și obiectivitate în calitate de director adjunct (1979 – 1990) și director (1990 – 1992) al muzeului. A avut un rol esențial în formarea noilor generații de istorici și arheologi, implicându-se activ în dezvoltarea Facultății de Istorie a Universității „Ovidius” din Constanța, unde a ocupat funcțiile de șef de catedră (1992 – 1995) și decan (1995 – 2004). În această calitate, a susținut acreditarea specializărilor în istorie, administrație publică și drept, a contribuit la obținerea statutului de instituție organizatoare de doctorate și a promovat dezvoltarea studiilor aprofundate și masterale.

Omagiu adus unui mare specialist

Maria Bărbulescu sublinia în articolul său dedicat lui Mihai Irimia că activitatea acestuia a avut „urmări lăudabile pentru formarea unor specialiști, la Constanța”. Alexandru Suceveanu l-a descris pe Irimia ca fiind „regele neîncoronat al preistoriei dobrogene” și a evocat legătura strânsă pe care au avut-o de-a lungul anilor. La momentul trecerii în neființă a prietenului său, Suceveanu a scris: „L-am iubit și apreciat încă de pe la mijlocul anilor ’60 ai secolului trecut. Ne-am susținut unul pe altul atât la bine, cât și la rău. A muncit mult, adesea în condiții dificile, astfel încât astăzi, când poate fi considerat pe drept cuvânt regele preistoriei dobrogene, fiecare cuvânt pe care l-a așternut pe hârtie merită citit și recitit, dovedind munca, seriozitatea și simțul răspunderii de care a dat dovadă. Nu mă aștept ca mulți tineri să-i urmeze exemplul în această lume dificilă. Totuși, viitorul, poate mai luminos, îl va plasa cu siguranță pe piedestalul pe care îl merită, acela al marilor arheologi ai neamului românesc.”

Furt în tren

În trenul București – Constanța, sosit astăzi în gara locală, s-a petrecut o nouă ispravă a hoților care acționează pe calea ferată. Iani Costas și Krikor Ovanezian, doi comercianți din capitală, au fost jefuiți de 48.000 de lei în timpul somnului. Furtul a fost descoperit în gara Fetești. Cercetările efectuate de poliție au relevat că doi indivizi bine îmbrăcați s-au urcat în tren la Ciulnița și se suspectează că au comis furtul folosind narcotice. S-au transmis imediat telegrame de urmărire în toate direcțiile căii ferate.

Buletin juridic

Tribunalul Constanța, Secția II, a decis să impună o amendă de 500 de lei pentru omor prin imprudență lui Lockacc Tabosian din Murfatlallar și o pedeapsă de 6 luni de închisoare pentru Constantin Constantinescu din Constanța, pentru abuz de încredere. La tribunalul local s-au înregistrat firmele Ioan M. Stănescu, cârciumă și manufactură în Toppalu, și Rafael Tuvi, specializat în porcelanuri, sticlărie și articole de menaj. Frații Radu și Costică Motrocan au fost arestați pentru tâlhărie la drumul mare. Poliția a reținut de asemenea pe Fori Tariocapoli și pe Costache Ciehow, Theodor Venedectov și Gheorghe Hrisov pentru jocuri de cărți pe bani în cafenea. Cei arestați au fost înaintați parchetului. Într-un alt incident, Ianoș Szanovski, elev în clasa a V-a de liceu, a fugit de acasă cu intenția de a pleca în America, dar a fost prins de Siguranță.

Reclama zilei

„Focul nu se răspândește, unde Minimax păzește!” Minimax oferă renumitele aparate de stins incendii, cu peste trei milioane de unități distribuite pe glob. Peste 68.000 de incendii au fost stinse, salvând 135 de vieți omenești de la o moarte sigură. Reprezentant general pentru Dobrogea și Cadrilater este N. Margulies din Bazargic.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *